Un nou studiu publicat în „International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity” relevă faptul că munca de acasă poate avea un impact negativ asupra nivelului de activitate fizică. Cercetătorii au observat că angajații care utilizează un program hibrid petrec aproximativ 44 de minute în plus stând așezați în zilele în care lucrează de la distanță. În același timp, aceștia au cu circa 58 de minute mai puțin de activitate fizică, de la intensitate ușoară la moderată și intensă.
Pentru a obține date precise, echipa de cercetare a monitorizat 97 de angajați ai unei universități, utilizând senzori mici purtați pe coapsă timp de șapte zile. Dispozitivele au înregistrat exact momentele de stat jos, stat în picioare sau mers, evitând astfel erorile cauzate de chestionarele de opinie. Participanții, format în principal din femei la începutul vârstei de patruzeci de ani, au raportat separat și orele de somn, deoarece senzorii nu puteau înregistra automat perioada de odihnă.
Rezultatele au evidențiat un model constant în care zilele de lucru la distanță favorizează pasivitatea. O zi tipică de birou includea aproximativ 10,6 ore de stat pe scaun și 49 de minute de activitate mai intensă, însă la domiciliu acest echilibru se schimbă. Cercetătorii au subliniat că structura zilei de lucru la birou, cu deplasări și ședințe, sparge perioadele lungi de sedentarism, un fenomen care nu se mai întâmplă la fel de natural în cazul muncii de acasă.
Impactul este mai vizibil asupra celor care folosesc activ mijloace de transport care implică mișcare. Persoanele care merg cu bicicleta sau pe jos la serviciu au resimțit cea mai mare scădere a activității fizice intense, cu aproximativ 18 minute. Pentru acest grup, timpul petrecut în poziție sedentară a crescut cu o jumătate de oră în zilele de lucru de la distanță, o modificare de peste patru ori mai mare decât cea observată la cei care conduc mașina.
Deși studiul nu a măsurat direct efectele asupra sănătății, cercetătorii avertizează că acest comportament poate fi asociat cu efecte metabolice nefavorabile pe termen lung. Se recomandă ca angajații să includă conștient mișcarea în programul zilnic, de exemplu prin statul în picioare în timpul apelurilor telefonice sau prin pauze scurte de deplasare. Gestionarea conștientă a acestui compromis între confort și mișcare este esențială pentru cei cu program hibrid.
În contextul actual, unde modelele de lucru se transformă rapid, monitorizarea obiceiurilor de viață devine un subiect de interes pentru sănătatea publică. Deși tehnologia permite flexibilitate, menținerea unui nivel optim de activitate fizică necesită efort suplimentar atunci când mediul de lucru nu mai impune deplasări sau interacțiuni fizice constante, așa cum se întâmplă în spațiile de birou tradiționale.