Vârful Mont Blanc, cel mai înalt munte din Europa de Vest, a înregistrat o scădere a înălțimii de peste un metru în cursul anului trecut. Conform noilor date furnizate de o echipă de topografi, muntele se află acum la o altitudine de 4.807,47 metri deasupra nivelului mării. Această măsurătoare indică faptul că vârful este cu 1,29 metri mai jos față de cota înregistrată în anul 2025, reflectând variațiile cauzate de condițiile climatice din Alpi.
Deși muntele are o înălțime de aproximativ 4.792 de metri, cota vârfului este într-o schimbare constantă din cauza factorilor meteorologici. Căldura, vântul și precipitațiile modifică în mod continuu grosimea stratului de zăpadă și de gheață care acoperă vârful. Interesant este că, în timpul unei expediții efectuate luna trecută, înălțimea măsurată de oamenii de știință a fost cu 1,88 metri mai mare decât în 2023, anul în care muntele a atins niveluri extrem de scăzute.
Monitorizarea constantă a vârfului este realizată de topografii autorizați din cadrul Union Nationale des Géomètres-Experts (UNGE) și al Ordre des Géomètres-Experts încă din anul 2001. Aceștia au utilizat tehnologie satelitară de precizie și drone pentru a crea un model detaliat al calotei de zăpadă și gheață. Datele colectate arată o scădere de 3,43 metri față de cota maximă de 4.810,90 metri, care fusese înregistrată în anul 2007.
Experții subliniază necesitatea de a face o distincție clară între variația altitudinii la suprafață și pierderea reală a masei de gheață. Un purtător de cuvânt al UNGE a explicat că o creștere a altitudinii vârfului nu înseamnă neapărat că muntele a câștigat masă de gheață și nu contrazice retragerea documentată a ghețarilor alpini. Schimbările climatice au contribuit la cea mai caldă vară din Europa de Vest, afectând grav regiunile alpine prin topirea gheții.
Jean des Garets, liderul expediției pe Mont Blanc, a observat că ghețarul Tête-Rousse s-a deplasat în sus și s-a topit vizibil. Acesta a declarat că, în anumite locuri, turiștii traversează acum un pârâu în locul unui ghețar. Deși tendința de încălzire este vizibilă în restul masivului alpin, Jean des Garets a menționat că, deocamdată, schimbările climatice nu par să aibă același impact la altitudini de peste 4.000 de metri.
Fenomenele de topire observate în Alpi fac parte dintr-un context de destabilizare climatică globală. În timp ce în zonele de altitudine medie topirea este accelerată, glaciologii elvețieni au avertizat deja asupra unei explozii a ritmului de topire, confirmând că o cincime din gheața țării s-a pierdut în ultimii cinci ani, afectând volumul ghețarilor în mod semnificativ.