Sari la conținut
Ultima oră Relicvele lui Galileo Galilei au fost identificate și expuse la un muzeu din Florența
Află Știrile
Externe

Mitul comorilor îngropate de pirați: de ce adevărul este diferit de legendele cinematografice

Cercetările arheologice demonstrează că pirații preferau să cheltuiască rapid prada, în loc să îngroape cufere cu aur pe insule pustii.

3 min citire
Mitul comorilor îngropate de pirați: de ce adevărul este diferit de legendele cinematografice
Foto: Adevărul

Legendele despre cuferele pline de aur și hărțile marcate cu un X au alimentat imaginația oamenilor timp de secole. Totuși, cercetările realizate de specialiști în arheologie subacvatică arată că obiceiul piraților de a îngropa comori este, în mare parte, un mit. În realitate, acești oameni preferau să utilizeze rapid resursele capturate pentru a asigura supraviețuirea și funcționarea navelor lor, evitând astfel depozitarea unor avere imense în locuri izolate.

Specialistul James Gill, de la Royal Museums Greenwich, explică faptul că pirații nu își îngropau aproape niciodată comorile, preferând să le cheltuiască imediat. În loc de aur, aceștia căutau obiecte care puteau fi vândute rapid în porturi, precum zahărul, cacaoa, tutunul sau mirodeniile. De asemenea, instrumentele de navigație, armele, praful de pușcă și proviziile medicale erau considerate adevărate comori, deoarece ofereau siguranță și control pe mare, elemente esențiale pentru orice expediție.

O excepție notabilă în această regulă a fost căpitanul William Kidd, un fost vânător de pirați care a devenit pirat în secolul al XVII-lea. După ce a capturat corabia Quedagh Merchant în 1698, plină de aur, argint și mătăsuri, Kidd a decis să îngroape bogăția pe Insula Gardiners pentru a-și putea cumpăra libertatea. Deși a oferit suma de 100.000 de lire sterline lui Robert Harley pentru a evita execuția, oferta a fost refuzată, iar Kidd a fost spânzurat în 1701.

O altă legendă majoră este „Comoara de la Lima”, estimată la aproximativ 208 milioane de dolari în banii de astăzi. Această avere, formată din pietre prețioase și statui din aur masiv, ar fi fost îngropată pe insula Cocos de căpitanul William Thompson și echipajul său de pe nava Mary Dear. După ce au jefuit bogățiile depozitate de Coroana Spaniolă în Peru, pirații au fugit în junglă pentru a ascunde fapta, însă Thompson și comoara nu au mai fost găsiți niciodată.

Istoria pirateriei a fost transformată în romante și mituri prin opere literare precum „Insula Comorii” de Robert Louis Stevenson. Deși ficțiunea a popularizat ideea hărților secrete și a insulelor pustii, realitatea istorică este una mult mai pragmatică, axată pe profitul imediat și pe necesitățile logistice ale unei nave. Această distincție între mit și realitate rămâne un subiect de interes pentru cercetătorii care studiază epoci de expansiune maritimă și conflicte coloniale.

În contextul istoric al secolului al XIX-lea, administrația coloniilor spaniole în America de Sud a intrat în declin din cauza războaielor de independență. Această perioadă de instabilitate politică a facilitat pierderea unor cantități masive de bogății, precum cele care au format legenda „Comoarei de la Lima”, contribuind la formarea unor mituri care persistă și în prezent în cultura populară globală.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Externe