Moartea tinerii cercetătoare Daria Shipolova, în vârstă de 28 de ani, a generat o serie de speculații și suspiciuni privind posibilitatea unui accident de laborator în Rusia. Evenimentul, care a avut loc în urmă cu aproximativ 10 zile, este înconjurat de o atmosferă de opacitate, autoritățile impunând restricții privind informarea despre detaliile înmormântării sale. Situația este marcată de lipsa de claritate cu privire la modul în care a fost gestionat procesul de înmormântare al tinerelor.
Familia victimei pare să fie sub presiune pentru a nu vorbi despre incident. Mama lui Daria Shipolova, Svetlana, o profesionistă în domeniul medical, a acuzat anterior medicii că au abandonat fiica ei și că nu au reușit să o salveze. Deși Svetlana a criticat dur lipsa de intervenție medicală, ea a încetat să mai comunice după aceste declarații. Între timp, tatăl și fratele cercetătoarei au refuzat să ofere orice comentariu despre decesul acesteia.
Există suspiciuni privind modul în care a fost tratat cadavrul pentru a preveni răspândirea unei boli infecțioase. Nu se știe dacă Daria Shipolova a fost înmormântată într-un sicriu obișnuit sau într-unul de zinc, o măsură care ar putea împiedica răspândirea agenților patogeni. De asemenea, nu a fost clarificată posibilitatea incinerării, o practică considerată neobișnuită în Rusia. Guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, susține însă că toate testele au fost finalizate și că infecția nu s-a răspândit.
Expertul american de origine rusă Mihail Favorov susține că decesul este rezultatul unui accident de laborator la Institutul de Cercetare Anticiumă din Irkutsk. Conform acestui specialist în boli infecțioase, Daria Shipolova s-ar fi putut infecta prin inhalarea bacteriilor, posibil în momentul în care un recipient de sticlă s-a spart în timpul procesului de uscare a materialului. Favorov a subliniat că cercetătoarea ar fi trebuit să poarte echipament de protecție și să raporteze imediat incidentul pentru a primi antibiotice.
Deși au apărut zvonuri privind utilizarea laboratoarelor pentru programe de arme biologice, Mihail Favorov respinge această ipoteză. El consideră că ciuma nu este un agent adecvat pentru astfel de scopuri din cauza complexității sale de utilizare, menționând că riscul pentru propria armată ar fi prea mare. Autoritățile ruse au însă clasificat decesul ca fiind o pneumonie de etiologie nedeterminată, afirmând că testele efectuate nu au identificat ciumă sau alți agenți patogeni periculoși.
Organizația Mondială a Sănătății a solicitat oficial explicații suplimentare din partea Rusiei cu privire la acest incident. Deși Moscova susține că dosarul este închis după ce au fost efectuate peste 5.500 de teste de diagnosticare asupra persoanelor care au intrat în contact cu cercetătoarea, presiunea internațională pentru transparență continuă. Incidentul rămâne un subiect tensionat între afirmațiile oficiale ale statului și suspiciunile experților independenți asupra siguranței în laboratoarele de cercetare.