Oamenii de știință pregătesc o misiune spațială ambițioasă care vizează identificarea unor urme ale unei forme de viață străvechi pe Marte. Această descoperire ar putea schimba fundamental înțelegerea actuală a originii vieții în cadrul Sistemului Solar. Obiectivul principal este de a verifica dacă organismele marțiene ar putea avea caracteristici similare cu cele de pe Pământ, susținând astfel ipoteza unui strămoș comun.
Roverul ExoMars Rosalind Franklin, construit de Airbus la Stevenage pentru Agenția Spațială Europeană, va fi primul echipament capabil să foreze până la doi metri sub suprafața marțiană. Această capacitate de forare este crucială, deoarece materialul de la această adâncime este protejat de radiațiile solare și cosmice care distrug moleculele asociate vieții. Lansarea misiunii este programată pentru anul 2028, iar asolizarea pe Planeta Roșie va avea loc în anul 2030.
Echipa misiunii a efectuat recent teste de navigație în deșertul Tabernas, din Spania, deoarece relieful local este considerat suficient de asemănător cu cel de pe Marte. În cadrul acestor simulări, cercetătorii exersează modul în care roverul va identifica locurile potrivite pentru foraj și cum va naviga autonom. Autonomia este esențială, deoarece semnalele radio necesită între patru și 21 de minute pentru a parcurge distanța dintre Pământ și Marte.
Locul de asolizare a fost stabilit în Oxia Planum, o regiune situată în apropierea ecuatorului marțian, datorită depozitelor sedimentare bogate în argilă. Aceste depozite au fost formate într-o perioadă în care pe Marte era prezentă apă în cantități semnificative. Roverul va utiliza un radar pentru a analiza structura subterană și un spectrometru în infraroșu pentru a identifica zonele de interes, înainte de a extrage mostrele care vor fi analizate într-un laborator mobil.
Susanne Schwenzer, profesoară de mineralogie planetară la Open University, subliniază că o astfel de descoperire ar ridica întrebări fundamentale despre univers. Dacă viața a apărut imediat ce condițiile au permis-o, este posibil ca aceasta să fi călătorit între planete prin procesul numit panspermia. O descoperire de acest tip ar sugera că apariția vieții nu este un eveniment unic, schimbând perspectiva asupra locului pe care Pământul îl ocupă în cosmos.
Istoricul explorării marțiene a inclus și alte momente cheie, precum în 2013, când roverul Curiosity al NASA a detectat emisii de metan. Deși metanul poate avea o origine geologică, posibilitatea ca acesta să fie produs de organisme vii a rămas o ipoteză de studiat. Misiunea ExoMars, care a fost întârziată din cauza războiului din Ucraina și a întreruperii colaborării cu Roscosmos, reprezintă acum un pas decisiv în această cercetare.