Miliarde de euro, dolari și franci elvețieni rămân blocate în bănci din Elveția sub formă de „conturi latente”. Acestea aparțin unor persoane care au murit fără a-și lăsa moștenitori informați sau care au dispărut în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Situația acestor fonduri a devenit publică prin intermediul unor platforme oficiale, după ce regimul de secret bancar a fost parțial modificat pentru a asigura transparența financiară.
Istoria acestor fonduri se împarte în două etape majore, prima fiind legată de cel de-al Doilea Război Mondial. Multe dintre sumele depozitate aparțineau victimelor Holocaustului care au pus banii în Elveția înainte de arestare. La sfârșitul anilor 1990, sub presiunea juridică internațională și a organizațiilor evreiești, băncile au fost obligate să returneze beneficiarilor peste 1,2 miliarde de dolari. A doua perioadă este cea postbelică, marcată de deponenți care au deschis conturi secrete pentru securitate financiară sau motive fiscale.
În anul 2015, Asociația Bancherilor Elvețieni a lansat platforma dormantaccounts.ch pentru a combate evaziunea fiscală. Conform legislației actuale, dacă un cont nu prezintă nicio activitate, precum depuneri sau retrageri, timp de 60 de ani consecutivi, banca trebuie să publice datele titularului. Pe acest site sunt listate active de peste 500 CHF sau casete de valori cu conținut necunoscut, precum aur sau bijuterii. Scopul oficial este identificarea moștenitorilor legali care pot revendica aceste bunuri.
Printre mii de nume înregistrate pe această platformă, investigațiile au identificat un român, Constantinescu Ilie. Acesta este deținătorul contului 650, iar moștenitorii săi au la dispoziție până în decembrie 2027 pentru a depune documentele necesare și a solicita banii. Termenul de revendicare variază între 1 și 5 ani, în funcție de vechimea contului. Dacă acest termen expiră fără ca cineva să se prezinte, banii sunt transferați definitiv în vistieria statului elvețian, iar contul este închis.
Fenomenul a generat o întreagă industrie de profesioniști care profită de aceste sume uriașe. Avocații și genealozii specializați analizează listele bancare și cercetează arbori genealogici pentru a găsi rude neavizate. Aceștia oferă asistență legală pentru recuperarea banilor în schimbul unui comision care poate ajunge până la 30% din suma totală. Statul elvețian a încasat deja 96,6 milioane de franci elvețieni din conturi radiate, deoarece nu au apărut moștenitori.
Sistemul bancar elvețian a fost cunoscut istoric pentru gradul extrem de ridicat de confidențialitate, oferind protecție activelor prin secretul bancar. Totuși, presiunile internaționale de a combate spălarea banilor și evaziunea fiscală au forțat trecerea către un model de transparență mai mare. Astăzi, aceste „conturi fantomă” reprezintă o tranziție între vechiul regim de opacitate și noile reguli de raportare financiară globală.