Președintele Franței a anunțat joi o serie de măsuri restrictive pentru a controla manifestațiile care au degenerat în violențe grave în weekendul trecut. Decizia vine după ce protestele legate de creșterea costului vieții au provocat jafuri și distrugeri în mai multe orașe franceze. Macron a precizat că manifestațiile organizate de grupuri recunoscute pot avea loc, însă traseele lor pot fi modificate de autorități pentru a proteja centrele orașelor, clădirile publice și întreprinderile.
În schimb, șeful statului francez a declarat că protestele convocate de persoane sau grupuri care nu au nicio autoritate legitimă vor fi interzise. Macron a subliniat că prioritatea absolută este revenirea la calm în întreaga țară. El a atribuit o parte din tulburări unor persoane venite special pentru a jefa, dar a acuzat și acțiuni politice ale unor grupări de extremă stângă radicală care urmăreau să răstoarne republica. Vineri, președintele va conduce o reuniune a Consiliului de Apărare pentru a decide măsurile concrete.
Autoritățile locale au început deja aplicarea unor interdicții specifice în orașe precum Lyon, Marsilia, Nisa și Toulon. În Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, au fost interzise toate manifestațiile de sâmbătă, după ce sute de magazine au fost devastate și sediul biroului de turism a fost incendiat. La Paris, un marș organizat de studenți și membri ai mișcării gilets jaunes nu va fi permis, în timp ce un alt marș din estul capitalei a fost autorizat, dar participanților li s-a interzis accesul spre centrul orașului.
Securitatea este o preocupare majoră, comercianții din Paris protejându-și vitrinele cu panouri și angajând agenți privați. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a raportat că din cele 2.500 de persoane arestate în weekend, 174 au fost plasate în arest preventiv, iar peste 900 sunt urmărite penal. Pe lângă restricțiile de manifestare, au fost introduse și restricții parțiale de circulație pe timpul nopții în anumite zone din Paris și alte orașe, inclusiv interzicerea adunărilor în apropierea Palatului Élysée sau a gărilor principale.
Premierul Sébastien Lecornu a încercat să obțină cooperarea partidelor politice și a primarilor orașelor mari pentru a gestiona criza. Manifestațiile au început inițial într-un liceu din Créteil, pe fondul nemulțumirilor legate de starea clădirilor și lipsa personalului. Ulterior, mișcările s-au extins la nivel național prin greve și blocaje, transformându-se în proteste de amploare împotriva creșterii costului vieții, desfășurându-se cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale prin care va fi ales succesorul lui Emmanuel Macron.
Aceste tulburări sociale au început prin protestele elevilor de liceu, care au evoluat rapid către manifestații masive împotriva inflației. Fenomenul de instabilitate socială este marcat de o tensiune politică crescută, având în vedere că Franța se pregătește pentru schimbarea la nivelul președinției. Manifestațiile de amploare și grevele organizate de sindicate, precum UNEF, continuă să pună presiune pe guvern și pe capacitatea autorităților de a menține ordinea publică în orașele majore.