Un nou studiu științific indică faptul că Marte ar putea fi încă activă din punct de vedere vulcanic, contrazicând ideea unei planete geologice moarte. Cercetătorii au identificat indicii ale unor procese geologice care se desfășoară în adâncurile Planetei Roșii, bazându-se pe o combinație de observații geologice și măsurători efectuate la nivelul atmosferei. Această descoperire sugerează că sub suprafața marțiană ar putea exista condiții propice pentru apariția și menținerea vieții.
Daniel Mege, autorul principal al studiului publicat în revista Sciences Advances, explică faptul că vulcanismul de pe Marte a început acum 4,5 miliarde de ani. Deși rata erupțiilor a scăzut semnificativ de acum 2 miliarde de ani, cele mai recente evenimente vulcanice au avut loc în urmă cu doar câteva zeci de milioane de ani. Echipa internațională de cercetare, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la integrarea datelor atmosferice cu cele geologice.
O anomalie majoră a fost detectată în zona vulcanului gigantic Alba Mons, care are un crater cu o circumferință de 1.600 de kilometri. În apropierea acestuia, au fost reperate fisuri care datează de acum un milion de ani, un interval considerat infim în termeni geologici. Sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din cadrul misiunii ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrații de clorură de hidrogen la doi kilometri deasupra acestor fisuri, un gaz care are o origine vulcanică clară.
Deși prezența acestui gaz variază în funcție de anotimpuri, cercetătorii au observat o excepție neașteptată la începutul verii, deasupra pantei vulcanului Alba Mons. Daniel Mege menționează că, pe Terra, sulful este primul gaz detectat în vulcanii activi, urmat de clorura de hidrogen în cantități mici, însă pe Marte acest raport se inversează în perioadele de repaus. În plus, datele obținute de la meteoriții marțieni care au căzut pe Terra arată că magma de pe Marte este de patru ori mai bogată în clorură decât cea terestră.
Această activitate latentă ar putea genera sisteme hidrotermale, procese care permit circulația apei calde și a vaporilor prin fisurile scoarței planetei. Daniel Mege subliniază că pe Terra, viața a apărut în astfel de cadre, unde temperatura și presiunea sunt stabile, indiferent de condițiile atmosferice. Deoarece scoarța marțiană are o compoziție și un tip de roci similare cu cea terestră, cercetătorii consideră că procesul de apariție a vieții ar fi putut avea loc și pe Marte în urmă cu câteva milioane de ani.
Studiul de la Academia Poloneză de Științe și Universitatea Berna se încadrează într-un context de explorare intensă a sistemelor magmatice din sistemul solar. Înțelegerea modului în care vulcanismul influențează compoziția atmosferică este esențială pentru a determina dacă mediile subterane pot proteja organismele de radiațiile ridicate și de temperaturile extreme de la suprafața marțiană.