Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon sunt favoriții care ar putea ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara viitoare. Un sondaj exclusiv realizat de Cluster 17 pentru Politico conturează acest scenariu, analizând posibilele confruntări în funcție de prezența pe buletinul de vot a unor figuri politice precum Gabriel Attal sau Edouard Philippe. Această evoluție ar marca o schimbare majoră în peisajul politic francez, eliminând candidații tradiționali de centru-stânga sau centru-dreapta.
În funcție de candidatul care ar concura cu Jean-Luc Mélenchon, rezultatele variază semnificativ. Dacă Gabriel Attal ar intra în cursă, acesta ar obține 13,5% din voturi, în timp ce liderul formațiunii „Franța Nesupusă” (La France Insoumise) s-ar situa pe locul al doilea cu 20%. În acest scenariu, Marine Le Pen ar domina cu un procent de 31%. Dacă Edouard Philippe ar candida, atât el, cât și Mélenchon ar ajunge la 19% din voturi, rămânând tot în urma candidatei partidului „Reuniunea Națională” (Rassemblement National).
Segmentarea alegătorilor relevă diferențe demografice clare între cei doi lideri. Jean-Luc Mélenchon beneficiază de un sprijin masiv în rândul tinerilor, cu 47% dintre persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani care intenționează să îl susțină în primul tur, față de doar 22,2% pentru Marine Le Pen. Pe de altă parte, Marine Le Pen reușește să atragă segmentul de vârstă apropiată de pensionare, obținând 43,8% din voturi în categoria de cetățeni cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani.
Deși au poziții politice diferite, ambii candidați împărtășesc anumite viziuni critice față de structurile internaționale. În ciuda diferențelor majore, atât Marine Le Pen, cât și Jean-Luc Mélenchon doresc retragerea Franței din NATO și manifestă o critică dură la adresa Uniunii Europene. Marine Le Pen a evoluat însă în ceea ce privește poziția față de blocul european, susținând acum reducerea puterilor instituțiilor de la Bruxelles și transformarea Uniunii într-o alianță mai flexibilă între state, renunțând la ideea de Frexit.
Popularitatea lui Jean-Luc Mélenchon este susținută și de propuneri economice, un sondaj din septembrie arătând că 43% dintre cetățeni susțin ideea sa de a anula o parte din datoria publică a Franței. Avansul său ar putea fi facilitat de faptul că și-a început campania mai devreme decât candidații moderați, care sunt încă ocupați cu disputele interne privind alegerile primare. În paralel, Marine Le Pen își continuă candidatura după ce o hotărâre a curții de apel i-a redus interdicția de a exercita drepturile electorale.
Sistemul electoral francez a fost construit în jurul unor forțe politice stabilite, însă rezultatele actuale sugerează o fragmentare a acestora. Din 1958, anul în care au fost stabilite regulile prezidențiale, Franța nu s-a aflat în situația de a avea o finală între doi candidați care să nu aparțină zonelor politice tradiționale de centru-stânga sau centru-dreapta. Această schimbare reflectă o polarizare tot mai accentuată a electoratului francez.