Marea Neagră și Mediterana au înregistrat în anul 2024 valuri marine de căldură cu valori record, conform celui de-al zecelea raport Copernicus privind starea oceanelor. În cadrul episoadelor analizate, temperaturile au depășit cu peste 4,6°C nivelurile normale de temperatură specifice regiunilor respective. Aceste date descriu schimbări care se produc pe perioade și la scări diferite, fiind necesară o analiză atentă pentru a nu confunda aceste anomalii cu temperatura medie anuală a bazinelor marine.
În ceea ce privește regiunea Arcticii, întinderea gheții marine a scăzut semnificativ în ultimele decenii. Datele colectate arată o reducere a suprafeței de aproximativ 490.000 km² pe deceniu în perioada cuprinsă între 1979 și 2025. Această pierdere de gheață este comparabilă cu suprafața întregii țări Spania pierdută în fiecare deceniu. Această scădere a întinderii gheții modifică condițiile fizice de la coastă, deoarece o suprafață mai mare de ocean deschis permite vântului să genereze valuri pe distanțe mai mari.
Vulnerabilitatea infrastructurii din Arctica reprezintă un alt aspect critic evidențiat în raportul serviciului european de monitorizare marină. Copernicus estimează că aproximativ 60% din infrastructura de coastă analizată în această regiune este vulnerabilă la eroziune și la creșterea nivelului mării. Este important de precizat că acest procent nu indică distrugerea efectivă a activelor, ci reprezintă o măsură a expunerii la risc pentru localități, porturi, drumuri și alte instalații aflate în apropierea liniilor de coastă.
Nivelul mediu global al mării prezintă, de asemenea, o tendință de creștere constantă. Raportul indică faptul că, începând cu anul 2012, nivelul mării a crescut cu aproximativ 4,2 mm pe an la scară globală. Această evoluție este rezultatul combinat al încălzirii și expansiunii termice a apei, alături de aportul de apă provenit din topirea gheții continentale. Totuși, creșterea nu este identică în fiecare bazin sau localitate, factorii regionali precum circulația oceanică influențând evoluția locală.
În ceea ce privește impactul asupra României, raportul nu oferă date specifice pentru litoralul țării. Rezultatele obținute pentru întreaga Marea Neagră nu pot fi transformate direct în estimări pentru România, deoarece nu există valori separate pentru acest sector. Valurile marine de căldură pot afecta ecosistemele, disponibilitatea oxigenului și distribuția speciilor, însă pentru o evaluare precisă asupra coastelor românești ar fi necesară o analiză separată a seturilor de date regionale și a duratei evenimentelor.
Monitorizarea oceanelor este realizată prin combinarea observațiilor din satelit, a măsurătorilor directe și a modelelor numerice. Serviciul Copernicus Marine Service, implementat de Mercator Ocean International în numele Comisiei Europene, transformă aceste date în analize utilizate de cercetători și autorități. Această activitate de supraveghere este esențială pentru înțelegerea schimbărilor climatice pe termen lung și pentru anticiparea fenomenelor extreme care pot afecta biodiversitatea și sectorul pescuitului la nivel global.