La nivel mondial, risipa alimentară atinge cote alarmante, cu peste un miliard de tone de mâncare aruncate anual, în contextul în care 645 de milioane de oameni se confruntă cu foametea. Analizele prezentate cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației arată că gospodăriile sunt responsabile pentru 60% din această cantitate de deșeuri. Diferențele dintre state sunt semnificative, evidențiind o problemă de gestionare a resurselor care afectează atât economia, cât și securitatea alimentară globală.
Conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite (ONU), Maldivele se situează pe primul loc în ceea ce privește risipa alimentară pe cap de locuitor. Fiecare persoană din această țară aruncă, în medie, aproximativ 260 de kilograme de alimente în fiecare an, o valoare care este aproape dublă față de media mondială. Pe următoarele poziții din acest clasament negativ se află Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, în toate aceste state pierderile depășind pragul de 210 kilograme pe persoană.
În ceea ce privește distribuția globală a foametei, raportul ONU privind securitatea alimentară indică faptul că aproximativ 7,8% din populația planetei a fost afectată în 2025. Deși acest procent este în scădere față de nivelul de 8,1% din 2024 și de vârful de 8,6% din 2022, numărul persoanelor afectate rămâne cu 61 de milioane mai mare decât în perioada dinaintea pandemiei de COVID-19. Africa rămâne regiunea cea mai grav afectată, cu 309 milioane de persoane subnutrite.
Risipa alimentară apare în toate etapele lanțului de aprovizionare, de la recoltare până la consumul final. FAO menționează că aproximativ 13% din alimentele produse se pierd înainte de a ajunge în magazine, proces care costă peste 400 de miliarde de dolari anual. În etapa de consum, magazinele, restaurantele și gospodăriile aruncă aproape o cincime din produsele disponibile. În 2022, cantitatea de alimente risipite în această etapă a ajuns la aproximativ 1,05 miliarde de tone.
Impactul economic al acestui fenomen este masiv, generând costuri de peste un trilion de dolari anual la nivel global. Pe lângă pierderile financiare, risipa alimentară implică o utilizare ineficientă a resurselor naturale, deoarece aproximativ 1,4 miliarde de hectare de teren sunt folosite pentru cultivarea alimentelor care nu vor fi niciodată consumate. Această suprafață agricilară este mai mare decât suprafața Canadei și reprezintă 28% din totalul terenurilor agricole de pe glob.
Fenomenul are și consecințe directe asupra mediului încon chút, contribuind semnificativ la schimbările climatice. Estimările indică faptul că pierderile și risipa de alimente generează între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Această situație pune sub semnul întrebării sustenabilitatea sistemelor alimentare actuale, care necesită inovații pentru a asigura hrana viitorului și pentru a reduce pierderile de resurse esențiale.