Liliecii-vampir au demonstrat capacitatea de a adopta un comportament de convergență vocală, imitându-și sunetul pe măsură ce dezvoltă relații sociale strânse. Acest fenomen, observat frecvent la oameni care încep să folosească același argou sau ton, este prezent și în lumea mamiferelor. Cercetătorii au identificat că aceste mici creaturi tind să scoată sunete tot mai asemănătoare pe măsură ce se împrietenesc, un proces care le facilitează interacțiunile sociale.
Studiul a implicat monitorizarea a 95 de lilieci-vampir comuni, specia Desmodus rotundus, care provin din zone geografice diferite. Pe parcursul unei perioade de nouă ani, cuprinsă între anii 2011 și 2019, experții au analizat aproape 700.000 de tipuri de vocalizații specifice. Pentru fiecare tip de sunet de înaltă frecvență, cercetătorii au studiat 35 de caracteristici acustice diferite, confirmând faptul că sunetele devin similare odată cu consolidarea legăturilor dintre indivizi.
Conform cercetătorilor, simpla prezență comună nu este suficientă pentru a declanșa acest proces de imitare vocală. Pentru a deveni prieteni adevărați, liliecii-vampir trebuie să aibă interacțiuni bazate pe împărțirea hranei. Studiul indică faptul că, cu cât acești lilieci împart mai multă hrană, cu atât relațiile lor devin mai apropiate și sunetele scoase de ei încep să semene din ce în ce mai mult.
Gerald G. Carter, ecolog comportamental care a condus această cercetare, subliniază complexitatea acestui fenomen. Acesta, care activează la Universitatea Princeton, Institutul Medical Howard Hughes și Institutul Smithsonian de Cercetări Tropicale, afirmă că comunicarea vocală la lilieci este un domeniu despre care se știe relativ puțin. Carter menționează că cercetările actuale reprezintă doar vârful aisbergului, având în vedere complexitatea vocală uimitoare pe care o posedă acești animale.
Pe lângă asemănarea sunetelor, liliecii-vampir ajung să utilizeze apeluri de contact, sunete care sunt de obicei folosite de indivizii singuratici. Aceste vocalizații specifice îi ajută pe cei care au format prietenii să se recunoască și să ia legătura între ei. Acest mecanism de comunicare este esențial pentru supraviețuire, având în vedere că hrana lor, sângele mamiferelor, este strâns legată de capacitatea de a menține grupuri sociale funcționale.
Liliecii-vampir sunt mamifere care trăiesc în regiunile tropicale și subtropicale ale Americii Latine, incluzând America Centrală și Mexic. Spre deosebire de speciile de lilieci din Europa, care se hrănesc cu insecte, aceștia se specializează exclusiv pe consumul de sânge. Aceștia posedă capacități de termo-detecție pentru a identifica prada și folosesc ecolocația prin emitere de ultrasunete pentru a naviga în mediul înconjurător.