Un studiu de amploare, care a urmărit activitatea fizică a peste 3.000 de adulți pe parcursul perioadei 2009–2023, a evidențiat o corelație între numărul de pași parcurși zilnic și capacitățile cognitive. Cercetătorii americani au analizat datele colectate prin dispozitive Fitbit pentru a vedea cum influențează mersul pe jos funcțiile cerebrale. Rezultatele, publicate în revista Scientific Reports, sugerează că un nivel ridicat de activitate fiză este asociat cu o mai bună atenție și o capacitate sporită de a lua decizii.
Pentru a evalua impactul activității asupra minții, voluntarii, cu vârste cuprinse între 18 și 93 de ani, au susținut patru teste specifice. Acestea au vizat capacitatea de atenție, rezistența la distrageri, procesul de luare a deciziilor și recunoașterea emoțiilor. Participanții au fost împărțiți în trei categorii distincte, în funcție de volumul de pași: prima grupă făcea în medie 5.108 pași, a doua 8.875 de pași, iar a treia categoria atingea o medie de 14.161 de pași pe zi.
Analiza a arătat că persoanele din ultimele două categorii au performat mai bine la testele de atenție și de luare a deciziilor comparativ cu cei mai puțin activi. La testul de atenție susținută, grupul care făcea aproximativ 8.875 de pași a obținut un scor cu 1,76 puncte mai mare decât prima categorie. În cazul celor care depășeau pragul de 14.000 de pași, diferența de scor a crescut până la 2,17 puncte, deși cercetătorii precizează că aceste variații sunt mici.
Cercetătorii au explorat și rolul tensiunii arteriale în acest proces, observând că valorile mai ridicate ale tensiunii sistolice sunt asociate cu rezultate ușor mai slabe la testele de alegere între recompensarea imediată și cea viitoare. Tensiunea arterială ar putea explica statistic aproximativ 5% din legătura observată între numărul de pași și rezultatele acestui test specific. De asemenea, se speculează că activitatea fizică ar putea influența utilizarea glucozei de către organism sau ar putea reduce inflamația, susținând adaptabilitatea creierului.
În ciuda descoperirilor, studiul nu stabilește un prag ideal de pași care să garanteze o concentrare mai bună și nu demonstrează că mersul pe jos este cauza directă a performanței. Deoarece testele au fost susținute o singură dată, nu s-a putut determina dacă atenția s-a îmbunătățit în timp sau dacă persoanele cu capacități cognitive deja dezvoltate tind să fie mai active. Autorii subliniază că există doar o legătură între activitatea fizică și performanța la anumite teste, fără a impune un număr obligatoriu de pași.
În literatura de specialitate și în studiile de sănătate publică, activitatea fizică este considerată un factor esențial pentru menținerea sănătății cardiovasculare și a funcțiilor neurologice pe termen lung. Deși pragul de 10.000 de pași este adesea utilizat ca reper pentru un stil de viață activ, cercetările recente indică faptul că orice creștere a nivelului de mișcare poate aduce beneficii pentru organism și pentru procesele cognitive.