O cercetare recentă publicată în revista științifică Adolescents analizează relația dintre comportamentul de tip „dependență de selfie-uri” și trăsăturile narcisice. Studiul, intitulat „Narcissism and Selfie Addiction Among Young Mexicans: Factorial Structure and Associations”, a fost prezentat pe 25 februarie 2026. Oamenii de știință au investigat modul în care utilizatorii de rețele sociale își caută validarea prin intermediul imaginilor proprii.
Participanții la acest studiu au fost 264 de studenți de la Universitatea Autonomă din Zacatecas, din Mexic. Aceștia aveau vârste cuprinse între 13 și 35 de ani, cu o vârstă medie de aproximativ 18 ani. Pentru a analiza comportamentul acestora, cercetătorii au utilizat instrumente psihologice specializate, menite să măsoare atât trăsăturile narcisice, cât și tendința de a face selfie-uri în mod compulsiv.
Rezultatele au indicat existența unor asocieri semnificative între scorurile ridicate la scala comportamentului de tip „dependență de selfie-uri” și diverse dimensiuni ale narcisismului. Printre trăsăturile identificate în cadrul cercetării se numără sentimentul de superioritate, dorința de autoritate și nevoia de admirație. De asemenea, studiul a evidențiat trăsături precum exhibiționismul și tendința de a exploata persoanele din jur.
Pentru unii indivizi, publicarea acestor imagini reprezintă o metodă de a obține atenție și reacții de la ceilalți. Like-urile și comentariile primite online pot influența direct modul în care aceștia își evaluează propria imagine de sine. Totuși, cercetătorii subliniază că nu orice persoană care realizează multe selfie-uri are o personalitate narcisică, deoarece studiul evidențiază asocieri, nu o relație directă de cauzalitate.
Cercetarea prezintă anumite limite, deoarece participanții au provenit dintr-o singură universitate, ceea ce nu permite generalizarea rezultatelor la întreaga populație. În plus, conceptul de „dependență de selfie-uri” este încă în curs de dezvoltare în literatura de specialitate. Un alt studiu, publicat în 2024 în revista Personality and Social Psychology Bulletin, a arătat că editarea fotografiilor este asociată cu evaluări mai negative ale propriei persoane.
În psihologia socială, analiza comportamentelor digitale este un domeniu în continuă expansiune, încercând să înțeleagă impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale. Studiile recente se concentrează pe modul în care interacțiunile virtuale și feedback-ul digital, precum numărul de like-uri, modelează percepția asupra identității. Această evoluție a comunicării digitale transformă modul în care indivizii își construiesc și își prezintă imaginea publică în societate.