Lacul Koroneia, una dintre cele mai importante zone umede din nordul Greciei, a suferit o transformare radicală în ultimul deceniu. Din cauza secetei prelungite, a temperaturilor ridicate și a utilizării intense a apei pentru irigații, suprafața acestuia s-a redus de la 34,4 kilometri pătrați în anul 2016 la doar 2,7 kilometri pătrați în prezent. Această scădere masivă a transformat un ecosistem vital într-o întindere de nămol uscat și crăpat.
În trecut, lacul reprezenta un refugiu esențial pentru mii de păsări migratoare și acvatice, inclusiv pentru flamingo, fiind totodată o destinație pentru turiști și pescari. Costas Hatzivoulgaridis, șeful comunității Agios Vassilios situată pe malul lacului, descrie situația actuală ca fiind o dezamăgire profundă. Acesta amintește de vremurile în care lacul era un parc plin de apă și peisaje frumoase, spre deosebire de starea de astăzi.
Factorul principal al acestei crize este scăderea precipitațiilor din bazinul hidrografic. Dimitris Papadimos, șeful departamentului pentru gestionarea resurselor de apă și schimbări climatice din cadrul Centrului Național pentru Zone Umede, explică faptul că media anuală a precipitațiilor a scăzut la aproximativ 400 de milimetri în ultimii cinci ani. Această valoare este cu circa 150 de milimetri mai mică decât în deceniile trecute, ceea ce agravează deficitul de apă.
Pe lângă lipsa ploilor, temperaturile ridicate au accelerat evaporarea apei cu o cantitate de între 100 și 150 de milimetri anual. În paralel, presiunea exercitată de sectorul agricol a contribuit la declin. Fermierii din regiune au început să utilizeze resursele rămase din lac pentru a asigura irigațiile culturilor și necesarul pentru animale, în contextul lipsei de precipitații, intensificând astfel consumul de apă din acest ecosistem.
Situația este marcată și de probleme de gestionare, Grecia fiind avertizată anterior de instanța Uniunii Europene. În 2013, autoritățile elene au fost criticate pentru protecția insuficientă a lacului împotriva forajelor ilegale și a irigațiilor excesive. Petros Varelidis, secretarul general pentru resurse de apă din Ministerul elen al Mediului, susține că monitorizarea este acum mai strictă pentru a limita cantitatea de apă folosită de agricultori.
Fenomenul de la lacul Koroneia reflectă o tendință de secetă observată în mai multe regiuni ale Europei, unde valurile de căldură și precipitațiile imprevizibile pun presiune pe resursele naturale. În ultimii ani, diverse lacuri și râuri europene au atins niveluri de scădere a apei care nu mai fuseseră înregistrate de zeci de ani, semnalând o schimbare majoră în climatul continentului.