Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins joi, 5 noiembrie, acuzațiile care indică implicarea Rusiei în atacurile cibernetice ce au vizat sistemele de refrigerare ale unor supermarketuri din mai multe țări europene. Peskov a calificat aceste declarații drept afirmații absurde, susținând că acestea nu se bazează pe niciun raționament și nu sunt susținute de nicio dovadă concretă. El a adăugat că astfel de acuzații nefondate devin o tendință constantă în țările europene.
Incidentul a afectat sistemele de răcire din cel puțin nouă state membre ale Uniunii Europene, care au raportat defecțiuni ale frigiderelor de la supermarketuri luni. Printre țările vizate se numără România, Belgia, Luxemburg, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Estonia și Finlanda, conform informațiilor furnizate de presele locale și de purtătorii de cuvânt ai lanțurilor comerciale afectate. Această situație pare a fi o repetare a atacurilor care au lovit magazinele din Franța în perioada 11 și 12 octombrie.
Identificarea autorilor acestor breșe de securitate rămâne o provocare majoră pentru autoritățile europene implicate în investigații. Un purtător de cuvânt al agenției belgiene pentru securitate cibernetică a subliniat că nu se știe cine se află în spatele acestui atac și a menționat posibilitatea ca autorii să nu poată fi identificați niciodată. În ciuda incertitudinii, mulți analiști au direcționat suspiciunile către Rusia imediat după ce au avut loc aceste perturbări tehnice.
Experții din domeniul securității digitale au analizat profilul atacurilor pentru a determina responsabilii, comparândule cu alte entități. Deși Rusia, alături de Iran, China și Coreea de Nord, este considerată una dintre cele patru țări care vizează cel mai des Europa prin atacuri cibernetice susținute de stat, experții spun că tiparul actual exclude celelalte trei țări. Xavier Bellekens, directorul companiei de securitate cibernetică Lupovis, a declarat că crede cu tărie că activitatea ar putea fi atribuită unui grup susținut de statul rus.
În ultimele luni, Rusia și-a intensificat campania de război hibrid, o strategie care combină perturbarea serviciilor critice cu presiunea psihologică fără a depăși pragul unui atac militar deschis. În acest context, capitalele din Uniunea Europeană lucrează discret la elaborarea unor planuri de răspuns pentru un eventual atac hibrid major. Un astfel de scenariu este considerat tot mai probabil și ar putea avea consecințe grave, inclusiv moartea unor cetățeni europeni.
Aceste atacuri cibernetice asupra infrastructurii comerciale se încadrează în cadrul conflictelor de securitate crescute din regiune. Tensiunile dintre Rusia și statele europene au dus la o monitorizare sporită a serviciilor critice, deoarece perturbarea acestora este utilizată ca instrument de destabilizare. Autoritățile europene urmăresc constant vulnerabilitățile sistemelor digitale pentru a preveni escaladarea unor incidente care pot afecta direct viața cotidiană a populației.