Sari la conținut
Ultima oră Manifestație masivă în Praga pentru protejarea independenței mass-media publice
Află Știrile
Externe

Johan Norberg: Impactul psihologic al comunismului a creat o societate mai nefericită și mai brutală

Istoricul Johan Norberg avertizează că cea mai gravă consecință a regimurilor totalitare nu a fost cea economică, ci cea psihologică.

3 min citire
Johan Norberg: Impactul psihologic al comunismului a creat o societate mai nefericită și mai brutală
Foto: Ziarul Financiar

Istoricul și cercetătorul Johan Norberg a subliniat impactul profund pe care regimurile comuniste l-au avut asupra psihicului uman. În cadrul emisiunii sale, intitulată „Dead Wrong”, acesta a explicat faptul că expunerea prelungită la brutalitatea și mizeria sistemelor totalitare a transformat comportamentul oamenilor. Conform analizei sale, cu cât cetățenii au fost expuși mai mult la aceste condiții de viață dure, cu atât au devenit ei înșiși mai nefericiți și au manifestat o atitudine mai brutală în interacțiunile sociale.

Analiza sa atinge aspectul social al vieții în Germania de Est de după căderea Zidului Berlinului în 1989. Deși există un sentiment de nostalgie care sugerează că comunismul ar fi pus accent pe valori nonmateriale sau pe comunitate, Johan Norberg consideră această perspectivă total greșită. El susține că regimul nu a generat prosperitate, dar a lăsat în urmă o lipsă persistentă de încredere între oameni, afectând structura socială pe termen lung.

Datele psihologice menționate de cercetător arată diferențe clare între populațiile din cele două zone ale Berlinului. Într-un studiu realizat în 1985, s-a observat că locuitorii din Berlinul de Vest zâmbeau de trei ori mai des decât cei din Berlinul de Est. În același timp, postura și atitudinea oamenilor din zona estică trădau semne mult mai evidente de anxietate și depresie, reflectând starea de nedreptate și presiunea sistemului.

Un alt aspect critic evidențiat de Johan Norberg este predispoziția la comportamente neetiche în cadrul experimentelor psihologice. Est-europenii tind să trișeze sau să mintă pentru a obține avantaje personale mai des decât vest-europenii. Această tendință de a acționa lipsit de scrupule este direct proporțională cu durata perioadei petrecute sub regimul comunist, ceea ce confirmă ideea că structura de putere influențează direct valorile umane.

Totuși, tranziția către libertate a adus îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește starea de bine a cetățenilor. În deceniile de libertate, numărul est-germanilor care declară un nivel de satisfacție față de viață de cel puțin 7, pe o scară de la 1 la 10, a crescut spectaculos. Această cifră a urcat de la doar 15% la nivelul de 59%, demonstrând că libertatea favorizează un nou sentiment de cooperare și încredere.

Evoluția societăților post-comuniste subliniază dificultatea reconstrucției capitalului social după decenii de control strict. Deși tranziția economică este adesea punctul central al discuțiilor politice, impactul asupra sănătății mentale și a încrederii interpersonale rămâne o provocare structurală. Schimbarea valorilor umane sub influența condițiilor materiale și a structurilor de putere rămâne un subiect central în studiile de istorie și sociologie contemporană.

Surse

Sursa: Ziarul Financiar

Tot în Externe