Japonia pregătește lansarea unei sonde spațiale care va reprezenta prima misiune din lume dedicată colectării și aducerii de mostre de pe Phobos. Acest satelit natural al planetei Marte are o formă asemănătoare unui cartof și orbitează planeta alături de celălalt satelit, Deimos. Misiunea, coordonată de Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA), are scopul de a investiga modul în care s-au format acești sateliți și de a căuta indicii despre originile vieții în Sistemul Solar.
Lansarea sondei MMX va fi efectuată cu ajutorul rachetei H3, noul model principal de rachetă al Japoniei. Această misiune internațională implică parteneriate cu NASA și alte agenții spațiale, Japonia furnizând echipamente și sprijin pentru comunicații. Obiectivul principal este de a evalua dacă sateliții planetei Marte pot servi drept baze pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman. Yasuhiro Kawakatsu, managerul proiectului MMX, a subliniat că acești sateliți sunt considerați unii dintre cei mai importanți munți neescaladați din Sistemul Solar.
Călătoria spre Planeta Roșie va fi una extrem de lungă, cu o distanță efectivă parcursă de sonda spațială estimată între 500 și 600 de milioane de kilometri. După lansare, sonda ar putea ajunge în apropierea lui Marte în jurul lunii august 2027. Ulterior, MMX va petrece aproximativ trei ani studiind Phobos pentru a colecta date și mostre, urmând ca întoarcerea pe Pământ să aibă loc în anul 2031. Sonda este compusă din trei module și cântărește aproximativ cinci tone.
Procesul de colectare a mostrelor implică utilizarea unui rover franco-german numit Idefix, care va explora suprafața satelitului în jurul anului 2029. Cercetătorii intenționează să preleveze cel puțin 10 grame de sol prin două operațiuni distincte. Pentru acest lucru, vor folosi metode dezvoltate în Statele Unite și Japonia, inclusiv un dispozitiv NASA care folosește gaz sub presiune pentru a ridica praful. Se estimează că aproximativ 0,1% din materialul colectat de pe Phobos ar putea proveni chiar de pe Marte.
Operațiunile de aterizare pe Phobos sunt complicate de gravitația extrem de redusă, care este de aproximativ 2.000 de ori mai mică decât cea de pe Pământ. Pentru a preveni ricoșarea sondei la contactul cu solul, modulul de explorare este dotat cu un sistem de aterizare cu patru picioare și mecanisme de amortizare a șocurilor. Roverul este conceput să aibă aderență în aceste condiții și poate fi redresat singur dacă se răstoarnă în timpul explorării suprafeței craterate.
Japonia are deja experiență în aducerea de mostre de pe corpuri cerești, reușind astfel prin cele două misiuni Hayabusa, desfășurate în 2010 și 2020, când a colectat materiale de pe asteroizi. Această nouă inițiativă extinde capacitățile tehnologice ale țării în domeniul explorării spațiale profunde, consolidând poziția JAXA în cadrul competiției internaționale de explorare a planetei Marte, în contextul interesului manifestat de Statele Unite și China.