Banca Japoniei a decis vineri majorarea dobânzii de politică monetară de la 1% la 1,25%. Această decizie marchează un punct de cotitură pentru economia niponă, fiind cel mai înalt nivel de dobândă de la anul 1995. Prin această mișcare, instituția continuă procesul de ieșire din perioada de politică monetară ultra-relaxată care a caracterizat țara timp de câteva decenii.
Această nouă majorare reprezintă a șasea creștere din ultimii doi ani și jumătate. În cursul anului 2024, dobânda se situa încă la un nivel de minus 0,1%, înainte ca procesul de normalizare să fie declanșat de către Banca Japoniei. Această evoluție reflectă o schimbare de paradigmă pentru o economie care a fost dominată de inflație foarte redusă sau chiar deflație timp de aproximativ trei decenii.
Decizia este luată într-un context global în care marile bănci centrale revin la majorări de dobândă. Presiunile inflaționiste sunt cauzate în principal de scumpirea energiei, fenomen care afectează și alte economii. Recent, Rezerva Federală a majorat dobânda miercuri, iar Banca Centrală Europeană a efectuat o mișcare similară în această lună, semnalând o tendință de ajustare a costurilor de împrumut la nivel global.
În Japonia, inflația de bază a înregistrat o ușoară scădere în luna august, trecând de la 1,8% la 1,7%. Totuși, acest indicator rămâne aproape de ținta de 2% stabilită de banca centrală. În paralel, Tokyo se confruntă cu un yen care este persistent slab, situație care a necesitat și intervenții pe piața valutară în luna august, când Japonia și SUA au acționat împreună.
Presiunile economice sunt amplificate de tensiunile geopolitice, în special de conflictul din Iran și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz. Japonia depinde în mod semnificativ de importurile energetice provenite din Orientul Mijlociu, ceea ce face ca stabilitatea prețurilor să fie vulnerabilă la aceste evenimente. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a solicitat repetat Băncii Japoniei să majoreze dobânzile pentru a susține valuta locală.
Schimbările în politicile monetare ale marilor bănci centrale sunt adesea dictate de evoluția prețurilor la energie și de stabilitatea rutelor de transport global. În cazul Japoniei, dependența de importurile din Orientul Mijlociu pune un accent deosebit pe impactul geopolitic asupra inflației. Această vulnerabilitate este vizibilă în contextul actual al perturbărilor de transport prin zone strategice precum Strâmtoarea Hormuz.