Parlamentul Italiei a aprobat oficial modificări semnificative ale sistemului electoral, după o serie de dezbateri intense între forțele politice. Noua legislație, susținută direct de premierul Giorgia Meloni, va fi implementată înainte de alegerile programate pentru anul viitor. Decizia a fost luată printr-un vot care a înregistrat 227 de voturi pentru și 164 de voturi împotriva propunerii de reformă, marcând un moment decisiv pentru viitorul politicii de la Roma.
Reforma propusă de guvern marchează renunțarea la actualul sistem mixt, care combina votul uninominal cu reprezentarea proporțională. În noul model, partidele care intenționează să formeze o coaliție vor avea obligația de a prezenta un candidat comun pentru funcția de premier și un program politic unitar înainte de scrutinul general. Această schimbare vizează, conform declarațiilor oficiale, creșterea șanselor pentru obținerea unor învingători clari și a unui guvern mai stabil.
Un element central al noii legi este mecanismul de recompensă pentru câștigător. Partidul sau coaliția care reușește să obțină cel mai mare procent de voturi, cu condiția ca acesta să depășească pragul de 42%, va primi 105 mandate suplimentare în Parlament. Aceste mandate vor fi distribuite astfel: 70 de locuri în Camera Deputaților și 35 de locuri în Senat, transformând potențial o victorie la limită într-o majoritate parlamentară confortabilă.
Opoziția a reacționat dur la această schimbare, acuzând coaliția de dreapta că își modifică regulile pentru a-și securiza poziția la putere. Elly Schlein, liderul Partidului Democrat (PD), a declarat că, indiferent de sistemul de vot implementat, partidele de centru-stânga vor câștiga alegerile. Tensiunile au fost vizibile și în interiorul coaliției guvernamentale, între Frații Italiei (FdI), Liga și Forza Italia, deși Giorgia Meloni a subliniat unitatea grupării sale.
Premierul a avertizat anterior că ar putea demisiona și ar putea declanșa alegeri anticipate dacă aceste planuri ar fi fost respinse de parlamentari. Analistii au observat că riscul de a pierde dreptul la pensia parlamentară în cazul unor alegeri premature a influențat probabil rezultatul votului. Giorgia Meloni a comunicat ulterior că noile reguli sunt menite să favorizeze coerența parlamentară a oricărui guvern, indiferent de orientarea politică a acestuia.
Contextul politică italiană este marcat de o perioadă de stabilitate neobișnuită de la alegerea lui Giorgia Meloni în 2022. Luna trecută, guvernul condus de aceasta a devenit cel mai longeviv din țară de la finalizarea celui de-al Doilea Război Mondial încoace. Deși mandatul oficial al premierului expiră în octombrie 2027, există posibilitatea ca alegerile să fie anticipate pentru primăvara anului viitor.