Mii de cetățeni irakieni au ieșit în Piața Tahrir din Bagdad pentru a celebra „Ziua Suveranității”, marcând oficial retragerea armatei din Statele Unite din țara lor. Evenimentul a fost marcat de numeroase ceremonii oficiale, însă atmosfera de sărbătoare este însoțită de îngrijorări privind stabilitatea regională. Mii de oameni au participat la evenimentul de amploare, celebrând ceea ce au numit un moment istoric pentru consolidarea independenței naționale.
Premierul irakian Ali al-Zaidi a declarat că acest moment reprezintă începutul unei noi ere, caracterizată prin puterea instituțiilor locale și parteneriate echilibrate. El a subliniat că plecarea coaliției anti-jihadiste, după 12 ani de operațiuni militare, permite Irakului să își recapete suveranitatea. Această misiune militară a avut scopul de a înfrânge rețeaua teroristă Stat Islamic (ISIS), care deținea o influență masivă în regiune.
Donald Trump a reacționat pe platforma Truth Social, calificând retragerea ca fiind o victorie decisivă pentru Statele Unite, pentru Irak și asupra grupării ISIS. Liderul republican a susținut că decizia de a pleca a fost necesară, afirmând că este timpul ca SUA să se întoarcă acasă. În același timp, Pentagonul a confirmat încheierea misiunii, menționând că succesul campaniei de 12 ani a transformat amenințarea militară organizată a ISIS într-una gestionabilă.
Totuși, analistul irakian Jassim al-Bahadli avertizează că vidul de securitate creat de plecarea trupelor străine poate deveni extrem de periculos. Există temeri că Iranul va folosi acest moment pentru a-și extinde influența asupra procesului politic și de securitate din Irak. De asemenea, experții se tem că prezența „consilierilor” iranieni și a forțelor turce în regiune continuă să complice contextul geopolitic local.
Generalul în rezervă Mohammed al-Jubouri a avertizat că instituțiile irakiene trebuie să aibă un „plan B” viabil pentru a preveni regruparea celulelor ISIS. Un scenariu negru ar fi utilizarea de către teroriști a dronelor armate într-un moment în care Irakul nu are capacități aeriene suficiente. În acest context, guvernul a prelungit termenul de dezarmare a facțiunilor pro-iraniene până în iunie 2027, un pas văzut ca un semn de slăbiciune.
Prezența militară americană în Irak a început în martie 2003, prin campania de înlăturare a lui Saddam Hussein. Această prezență a durat peste două decenii, incluzând și perioada de luptă împotriva organizației al-Qaida. Deși misiunea coaliției a reunit peste 30 de țări, inclusiv România, militarii români au fost retrași definitiv din regiune încă din luna martie a acestui an.