O scrisoare militară codificată, trimisă în anul 1809 la ordinul lui Napoleon Bonaparte, a fost descifrată după 217 de ani de la redactare. Procesul de decodare a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, folosind modelul GPT-6 Astra. Această tehnologie a reușit să dezvăluie conținutul documentului pornind de la o singură imagine, procesul durând aproximativ șase ore, conform informațiilor furnizate de MEDIAFAX.
Mesajul a fost redactat de Eugène de Beauharnais, fiul vitreg al lui Napoleon și vicerege al Italiei, pentru mareșalul francez Auguste de Marmont. Acesta din urmă era unul dintre comandanții lui Napoleon și se afla pe țărmul estic al Mării Adriatice, departe de restul trupelor franceze. Documentul avea rolul de a informa despre pozițiile armatelor franceze și aliate din Europa, fiind protejat prin codificare pentru a preveni accesul inamicilor la aceste date sensibile.
Inginerul în inteligență artificială Carter Church, de la compania de securitate cibernetică SentinelOne, a condus experimentul folosind GPT-6 Astra. Documentul analizat era o scanare de slabă rezoluție, publicată anterior într-o revistă a armatei franceze în anul 1969. Scrisoarea conținea aproximativ 1.300 de semne, utilizând un sistem homofonic cu 155 de simboluri diferite, ceea ce făcea ca literele frecvente să fie reprezentate prin mai multe semne, îngreunând considerabil procesul de descifrare.
În timpul cercetării, modelul a utilizat un tabel realizat de istoricul criptologiei Daniel Tant, care explica semnificația a 33 de simboluri dintr-un vechi sistem. GPT-6 Astra a identificat corelația dintre aceste informații și simbolurile din scrisoare pentru a finaliza traducerea. Mesajul îi prezenta lui Marmont pozițiile trupelor și numele comandanților, conținând și un îndemn ca mareșalul să nu se lase intimidat de forțele întâlnite pe parcursul misiunii sale.
Deși rezultatul este impresionant, descifrarea nu a oferit un secret istoric necunoscut, deoarece corespondența originală prin care Napoleon îi dădea instrucțiuni lui Eugène era deja cunoscută. Cercetătorul Michael Rowe, de la King’s College London, a explicat că aceste date anterioare au permis chiar verificarea rezultatului obținut de inteligența artificială. Totuși, specialistul Carter Church a menționat că, deși cifrul nu era imposibil de spart, rezolvarea prin metode tradiționale ar fi necesitat mult timp și experți mulți.
Acest succes tehnologic este privit de către istorici ca o posibilă „Piatră din Rosetta”, sugerând că inteligența artificială ar putea ajuta la descifrarea altor mesaje istorice nerezolvate. Rezultatul a fost validat de criptograful Satoshi Tomokiyo, care administrează un site dedicat cifrelor istorice. Dacă această metodă va fi aplicată documentelor cu conținut necunoscut, cercetarea istorică ar putea beneficia de o accelerare majoră prin utilizarea modelelor de limbaj avansate.