Sistemul de învățământ din Franța se confruntă cu o criză profundă, manifestată prin proteste de amploare organizate de elevi. Pe rețelele sociale circulă numeroase înregistrări care documentează starea degradată a instituțiilor de învățământ, evidențiind prezența șobolanilor în toalete, infiltrații de apă și sisteme de încălzire defecte. Aceste imagini au devenit simbolul unei nemulțumiri care depășește simpla stare a clădirilor, incluzând plângeri legate de clase supraaglomerate și numărul mare de ore anulate.
În suburbia pariziană Saint-Denis, la liceul Paul Éluard, tinerii denunță prezența dăunătorilor și infiltrațiile de apă care se repetă constant în clădire. În localitatea Pantin, elevii raportează dificultăți legate de ventilație, menționând că ferestrele nu pot fi deschise nici măcar în perioadele de caniculă, când temperaturile ating pragul de 40 de grade. Aceste probleme de infrastructură afectează numeroase instituții din întreaga țară și alimentează mișcarea de protest.
Deși Franța alocă educației 6,7% din Produsul Intern Brut, investițiile nu se reflectă imediat în condițiile de învățare din cauza modului în care sunt distribuite responsabilitățile. Statul centralizat de la Paris plătește profesorii și stabilește programele, însă întreținerea clădirilor revine comunelor, departamentelor sau regiilor. Capacitatea financiară locală variază, iar proiectele de renovare avansează lent, deoarece peste două treimi din bugetul local este deja absorbit de salarii și pensii.
Situația clădirilor este critică, peste 80% dintre școlile primare fiind construite acum mai mult de 50 de ani. Între 10 și 20% din totalul clădirilor școlare necesită renovări ample pentru a fi funcționale. Chiar și în regiunea Île-de-France, unde s-a aprobat un program de renovare de 6,6 miliarde de euro pentru perioada 2017-2027, rămân probleme majore, precum protecția insuficientă împotriva valurilor de căldură după repararea acoperișurilor.
Guvernul încearcă să răspundă acestor crize prin măsuri de curtoată, precum identificarea școlilor critice printr-o aplicație software. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a anunțat că se intenționează găsirea a peste 3.000 de profesori suplinitori pentru a acoperi lipsurile. Totuși, dificultățile persistă și în învățământul superior, unde studenții raportează lipsa mobilierului de bază, fiind nevoiți să folosească scaune din alte săli sau să stea pe podea în timpul seminarelor.
Problemele structurale ale sistemului de învățământ francez sunt evidențiate și de datele internaționale privind performanța elevilor. Conform rezultatelor PISA din septembrie 2026, peste un terț dintre tinerii de 15 ani nu mai atinge nivelul minim de competență în matematică. Această scădere a calității educației coincide cu o perioadă de instabilitate politică, în contextul alegerilor prezidențiale care vor avea loc în următoarele șase luni.