Iliana Iotova a câștigat alegerile prezidențiale din Bulgaria, în urma turului al doilea desfășurat duminică. Această confruntare strânsă a avut loc între președinta în exercițiu și economistul Andrey Gyurov. Miza scrutinului a fost ridicată din cauza crizelor politice repetate care afectează țara. Deși funcția nu asigură conducerea guvernului, șeful statului a devenit un arbitru esențial în sistemul politic bulgar.
Bulgaria funcționează ca o republică parlamentară, unde președintele este ales direct de cetățeni pentru un mandat de cinci ani. Acesta poate ocupa maximum două mandate consecutive. Deși Constituția din 1991 a limitat deliberat prerogativele acestui oficial pentru a evita regimurile cu partid unic, președintele deține puteri reale. El nu are drept de inițiativă legislativă și nu intervine în structurarea bugetului de stat.
În procesul de formare a guvernului, președintele acordă primul mandat candidatului desemnat de cel mai mare partid. Al doilea mandat este oferit candidatului celui de-al doilea partid ca mărime, iar al treilea poate fi acordat unui grup parlamentar la alegerea sa. Dacă toate cele trei încercări eșuează, președintele are puterea de a numi un guvern interimar, de a dizolva parlamentul și de a stabili datele pentru alegerile anticipate.
Președintele bulgar dispune de un veto suspensiv, putând retrimite legi adoptate de parlament spre reexaminare. Pentru anularea acestui veto, este necesar votul a cel puțin 121 din cei 240 de deputați. De asemenea, acesta numește 4 din cei 12 judecători ai Curții Constituționale și semnează decretele de numire pentru procurorul general și șefii celor două instanțe supreme, deși aceștia sunt aleși de alte organisme.
Spre deosebire de Bulgaria, România aplică un sistem semiprezidențial, unde puterea executivă este împărțită între președinte și guvern. În România, președintele are prerogative clare în politica externă, precum încheierea tratatelor internaționale sau reprezentarea țării în Consiliul European. Totodată, președintele român conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care are rol decizional, spre deosebire de Consiliul Consultativ condus de președintele bulgar.
Instabilitatea politică din Bulgaria, marcată de opt scrutinuri parlamentare din 2021 încoace, a transformat funcția prezidențială într-un mecanism de control. Deși pe hârtie atribuțiile sunt limitate, președintele a influențat cine conduce țara prin intermediul guvernelor interimare. Această evoluție a dus la adoptarea unui amendament constituțional în decembrie 2023 pentru a restrânge libertatea de alegere a premierului interimar.