Guvernul Franței accelerează adoptarea unui proiect de lege controversat, prin care participanții la manifestații ar putea fi obligați să plătească despăgubiri pentru acte de vandalism. Conform propunerii, sumele pot ajunge la 10.000 de euro, chiar și pentru persoanele care nu au comis direct faptele de distrugere. Această inițiativă legislativă, supranumită „legea prin care vandalii plătesc”, este dezbatută în Senat în contextul recentelor confruntări violente din țară.
Proiectul prevede ca un protestatar să fie tras la răspundere financiară dacă a continuat să manifeste în apropierea actelor de vandalism sau dacă a făcut parte din același grup cu autorii acestora. Pe lângă sancțiunile pecuniare, actul normativ propune și o utilizare mai frecventă a dronelor în timpul manifestațiilor pentru monitorizarea situației. Sébastien Lecornu a declarat că acest proiect a devenit „absolut esențial” după jafurile și incendiile produse în timpul recentelor demonstrații din întreaga Franță.
Mișcarea de protest a început cu elevi de liceu care au blocat accesul în școli, solicitând reparații la clădiri degradate și modificări ale platformei de admitere la universități. Ulterior, sindicatele și membrii mișcării „vestelor galbene” (gilets jaunes) s-au alăturat manifestațiilor, pe fondul unei crize sociale ce vizează sistemul școlar, costul vieții și serviciile publice. Autoritățile au intensificat deja măsurile de securitate, impunând restricții privind organizarea adunărilor în fața școlilor sau în centrele orașelor.
Marine Le Pen, lidera formațiunii de extremă-dreaptă „Reuniunea Națională” (RN), a susținut că ideea proiectului de lege a fost inițial a partidului său. La un miting în Orléans, ea a promis că va restabili ordinea, afirmând că „vandalii vor plăti” și că daunele materiale vor fi suportate de cei care provoacă tulburări. În același timp, reprezentanții stângii radicale, precum Éric Coquerel de la „La France Insoumise”, avertizează că această lege ar putea marca sfârșitul manifestațiilor stradale.
Sindicatele de stânga și Liga pentru Drepturile Omului au transmis o scrisoare deschisă către publicația Le Monde, numind legea un „atac grav asupra libertății de a manifesta”. Aceștia susțin că implementarea acestui act ar putea duce la un regres major pentru statul de drept. Profesorul de drept public Serge Slama a observat că, deși nu a fost instituită starea de urgență, adoptarea unor decrete care restricționează libertățile publice este un fenomen fără precedent în țară.
În Franța, protestele stradale reprezintă un instrument fundamental prin care cetățenii își exprimă opțiunile politice și criticii la adresa guvernului. Acestea au fost utilizate istoric pentru a influența decizii majore, de la reformele sistemului de pensii până la modificări legislative privind drepturile civile. În prezent, tensiunile sociale sunt amplificate de restricțiile de circulație nocturnă și de prelungirea duratei de reținere în custodia poliției pentru un număr record de persoane.