Parlamentul Greciei a dat oficial aprobarea pentru adoptarea unei noi legi care restricționează accesul minorilor la platformele de socializare. Prin această decizie, Grecia devine una dintre primele țări din cadrul Uniunii Europene care introduce o limită de vârstă atât de strictă în mediul digital. Măsura vizează în mod direct copiii care nu au împlinit vârsta de 15 ani, încercând să limiteze expunerea acestora la riscurile specifice internetului.
Obiectivul central al noii legislații este protejarea minorilor împotriva utilizării excesive a rețelelor sociale, fenomen care este asociat cu diverse probleme de sănătate mintală și cu riscul de hărțuire. Pentru a asigura respectarea acestei interdicții, platformele digitale vor fi obligate să implementeze sisteme de verificare a vârstei utilizatorilor. Această tranziție tehnologică și administrativă trebuie să fie complet funcțională până la data de 1 ianuarie 2027.
Proiectul de lege a beneficiat de sprijinul partidului de guvernământ, Noua Democrație, fiind promovat activ de către guvernul elen. În cadrul votului, pozițiile partidelor de opoziție au fost însă diverse. Partidul PASOK a ales să se abțină de la vot, deoarece propunea o limită de 13 ani și un sistem de control parental pentru copiii cu vârste între 13 și 14 ani. În schimb, formațiunile politice SYRIZA și KKE au votat împotrivă.
Ministrul guvernării digitale și al inteligenței artificiale, Dimitris Papastergiou, a susținut că intervenția este necesară și proporțională, fiind în deplină compatibilitate cu legislația europeană. Acesta a subliniat că guvernul nu putea aștepta o legislație europeană perfectă în timp ce copiii sunt deja expuși pericolelor digitale. Platformele precum Facebook, Instagram și TikTok vor trebui să verifice vârsta, însă vor primi doar confirmarea dacă utilizatorul are peste sau sub 15 ani, fără a accesa data exactă a nașterii.
Pentru procesul de verificare, ar putea fi utilizate instrumente digitale precum Kids Wallet și Gov.gr Wallet, asigurând un control digitalizat. Legea nu prevede nicio excepție care să permită accesul minorilor sub pragul de 15 ani chiar și cu acordul părinților. Autoritățile elene au argumentat că statul are datoria de a proteja copilăria în fața crizelor de sănătate mintală care afectează tinerii în contextul actual al digitalizării.
Această mișcare legislativă din Grecia se înscrie într-un context european de reglementare a spațiului digital și a protecției datelor. În timp ce Uniunea Europeană lucrează constant la standardizarea regulilor pentru platformele mari de tehnologie, statele membre încep să adopte măsuri naționale pentru a răspunde rapid provocărilor sociale. Deciziile de acest tip reflectă o încercare de a echilibra libertatea de acces la internet cu siguranța psihologică a generațiilor tinere.