Donald Trump a declarat, în cadrul unui miting electoral organizat în Georgia, că Google a respins propunerea sa de a redenumi Oceanul Atlantic sau Oceanul Pacific în „Oceanul Trump”. Președintele american a susținut că reprezentanții companiei, care administrează serviciul Google Maps, s-au opus ferm acestei idei. Deși ulterior liderul de la Casa Albă a precizat că totul a fost doar o glumă, el a menționat că propunerea nu a fost „cea mai proastă idee” pe care a avut-o.
Conform relatărilor lui Trump, acesta nu s-a oprit doar la o simplă sugestie verbală, ci ar fi trimis către Google și o hartă pe care era deja inscripționată noua denumire a oceanului. Reacția celor de la companie ar fi fost una de refuz categoric, cu mesaje de tipul „Ne-am săturat. Ajunge. Nu mai facem asta”. Această atitudine ar fi demonstrat limitele în care compania acceptă să modifice datele geografice conform dorințelor politice.
Reprezentanții Google i-ar fi explicat președintelui că situația oceanelor este fundamental diferită față de alte întinderi de apă care au fost redenumite anterior de administrația americană. Aceștia i-ar fi transmis că oceanele acoperă numeroase țări și, din acest motiv, o astfel de schimbare nu poate fi implementată. Argumentul companiei s-a concentrat pe natura globală a acestor mase de apă, care depășesc jurisdicția unei singure națiuni.
Președintele american a mai propus în trecut schimbarea numelor altor locații geografice, precum Strâmtoarea Ormuz, care ar fi putut deveni „Strâmtoarea Trump”. Această sugestie a fost privită ca o provocare la adresa Iranului, țară aflată într-un conflict cu SUA. Trump a mai vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea de a redenumui întinderi de apă, încercând să impună denumiri care să reflecte puterea sau identitatea statului american.
Istoricul redenumirilor de către Trump include și decizia de a transforma Golful Mexic în „Golful America” prin ordin executiv în 2025. În august 2026, președintele a decis ca Lacul Ontario să poarte numele „Lacul America”, o schimbare acceptată de Google Maps pentru utilizatorii din SUA, dar refuzată de Canada. Aceste acțiuni au demonstrat dificultățile de coordonare între deciziile politice interne și realitățile geografice internaționale.
Aceste evenimente de redenumire a unor locații geografice majore reflectă o perioadă de tensiuni diplomatice și de încercări de a modifica cartografia oficială prin acte administrative. Deși Google Maps a integrat anumite modificări pentru piața americană, alte entități internaționale, precum Canada, au menținut denumirile tradiționale. Această divergență subliniază conflictul dintre controlul digital al hărților și recunoașterea oficială a numelor de pe plan global.