Ghețarii din Elveția au înregistrat un nou an de topire extrem de grav, pierderile de volum fiind acum de aproape 20% în ultimii cinci ani. Conform unui studiu recent publicat de Glamos, Rețeaua elvețiană de monitorizare glaciologică, acesta reprezintă al doilea cel mai sumbru bilanț anual din istorie, după cel înregistrat în anul 2022. Procesul de degradare a fost alimentat de o iarnă cu precipitații reduse și de o vară extrem de caldă.
Datele furnizate arată că, în cursul acestui an, ghețarii elvețieni au pierdut încă 5,5% din volumul lor total. Între anii 2022 și 2026, ritmul de topire a fost de peste două ori mai rapid decât în orice altă perioadă de cinci ani observată anterior. Această accelerare drastică a afectat ansamblul celor aproape 1.300 de formațiuni glaciare care încă mai există pe teritoriul țării, bazându-se pe măsurători efectuate pe aproximativ 10 ghețari.
Comparația cu deceniile trecute evidențiază gravitatea situației actuale, deoarece în anii '90 s-a pierdut doar 10% din volumul de gheață. În schimb, în deceniul 2016-2026, pierderile au ajuns la 27%, conform datelor de la Glamos. Patru dintre marile ghețari au înregistrat anul acesta o topire mai semnificativă ca niciodată, printre acestea figurând Rhone, unul dintre cele mai emblematice, și Aletsch, care este cel mai mare ghețar din Alpi.
Impactul asupra resurselor de apă este unul extrem de îngrijorător pentru viitorul regiunii. Între lunile iulie și septembrie, ghețarii au pierdut aproximativ 2.200 de miliarde de litri de apă. Această cantitate este colosală, depășind de peste patru ori consumul anual de apă dulce al tuturor gospodăriilor elvețiene. Disponibilitatea resurselor de apă devine o problemă critică pe măsură ce aceste rezerve de gheață dispar.
Fenomenul climatic este intensificat de faptul că încălzirea în Elveția este de două ori mai puternică decât media la nivel mondial, conform MétéoSuisse. Lunile iunie, iulie și august din 2026 au fost cele mai calde din Elveția de la începerea măsurătorilor în anul 1864. Aceste luni au reușit să detronat vara caniculară din 2003, care deținea până în acest moment recordul de temperaturi înregistrat în țară.
Monitorizarea glaciologică în regiunile alpine este esențială pentru înțelegerea schimbărilor climatice globale. În Elveția, datele colectate de instituții precum MétéoSuisse și Glamos oferă indicatori clari despre viteza cu care ecosistemele de înaltă altitudine se transformă. Această evoluție rapidă a ghețarilor afectează nu doar peisajul, ci și întregul ciclu hidrologic al Europei Centrale.