Generația Z, reprezentată de persoanele cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, a devenit o forță politică de impact la nivel global. Această categorie de vârstă organizează proteste împotriva fenomenelor de corupție, a autoritarismului și a inegalităților sociale din întreaga lume. Cercetătorii au identificat cel puțin 25 de proteste internaționale în care rolul acestor tineri a fost semnificativ, având obiective variate, de la investiții în educație și locuințe accesibile, până la combaterea crizei climatice și apărarea democrației.
În Asia și Africa au apărut mișcări care au schimbat radical regimurile politice. În 2024, studenții din Dhaka, Bangladesh, au declanșat proteste împotriva unei legi privind cotele de angajare, acțiuni care au dus la demisia premierului Sheikh Hasina, care a fugit din țară cu elicopterul. În Serbia, mișcările studențești au contestat controlul asupra presei și ocuparea instituțiilor, proces care a culminat cu înlăturarea lui Aleksandar Vučić după alegeri, punând capăt celor 14 ani de guvernare ai partidului său.
Europa resimte de asemenea presiunea acestor mișcări de stradă. În Franța, elevii au solicitat condiții mai bune în școli, în timp ce în Spania tinerii au folosit corturile pentru a cere locuințe accesibile. În Germania, mii de persoane au manifestat împotriva costului vieții, cerând investiții în sănătate, educație și măsuri climatice. Erica Chenoweth, politolog la Harvard Kennedy School, susține că tinerii s-au săturat să rămână deoparte în timp ce sistemele politice nu le răspund așteptărilor.
Tehnologia joacă un rol crucial în organizarea acestor proteste descentralizate. Platforme precum TikTok și X amplifică nemulțumirile, în timp ce serverele Discord și grupurile de mesagerie facilitează mobilizarea. În Brazilia, utilizarea online a contribuit la revenirea lui Luiz Inácio Lula da Silva la putere, după ce studenții de la Universitatea Federală Fluminense au organizat un marș în sprijinul său. De asemenea, un canal de WhatsApp numit „Armata lui Lula”, creat de André Janones, a atras milioane de persoane.
Totuși, aceste mișcări sunt adesea întâmpinate cu o represiune violentă din partea autorităților. În India, protestele împotriva guvernului condus de Narendra Modi au dus la arestări masive și folosirea gazelor lacrimogene. În Bangladesh, experții ONU au estimat că până la 1.400 de persoane au fost ucise în urma protestelor din 2024. În Maroc, peste 2.000 de persoane au fost puse sub acuzare în urma mișcării Gen Z-212 din 2025, care a vizat corupția și lipsa oportunităților.
Fenomenul de protest de către tineri reflectă o erodare a încrederii în structurile economice actuale. Arancha González, decana Paris School of International Affairs, explică acest proces prin prăbușirea contractului social, menționând că ideea că economiile generează bunăstare și egalitate și-a pierdut credibilitatea. Această situație indică o transformare generațională profundă în afacerile mondiale, capabilă să contracareze tendința globală de regres democratic observată în diverse regiuni ale planetei.