Franța se pregătește pentru o zi de mobilizare masivă, sâmbătă, când zeci de mii de persoane sunt așteptate să protesteze în întreaga țară. Manifestațiile reunesc elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării Vestele Galbene, toți nemulțumiți de creșterea costului vieții. Protestatarii își exprimă furia împotriva inegalităților sociale și a deteriorării serviciilor publice, într-un context în care tensiunile economice afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor francezi.
Valul actual de proteste a luat amplu după ce a început luna trecută în liceele din suburbiile sărace din nordul Parisului. Acolo, elevii au denunțat condițiile precare din școli și absența profesorilor, fenomene care s-au extins rapid la nivel național. Acum, mișcarea vizează finanțarea insuficientă a serviciilor publice și scăderea generală a nivelului de trai, transformând nemulțumirile locale într-o revoltă socială de amploare pe întreg teritoriul Franței.
Situația economică este extrem de dificilă, în condițiile în care președintele Emmanuel Macron se aproxima de finalul mandatului într-o scenă politică fragmentată. Costurile de împrumut ale statului au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, după ce investitorii s-au retras de pe piața obligațiunilor franceze. Premierul Sebastien Lecornu a avertizat că țara trăiește într-o atmosferă de criză permanentă, marcată de inflație și războaie.
Autoritățile se tem de izbucnirea unor noi violențe, având în vedere că peste 900 de polițiști au fost deja răniți de la începutul manifestațiilor. În același timp, forțele de ordine sunt criticate pentru intervențiile dure, inclusiv un incident în care un adolescent și-a pierdut o mână după o grenadă asurzitoare. Ministrul de interne Laurent Nunez a menționat că, în cazul confruntărilor, pot fi utilizate toate tipurile de arme intermediare.
Liderul partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, și-a exprimat îngrijorarea privind riscul unor confruntări violente, avertizând că va fi o zi de haos. Pe de altă parte, guvernul a acuzat partidul de extremă stângă Franța Nesupusă că alimentează protestele, însă această afirmație a fost respinsă de formațiunea politică. Membri ai mișcării Vestele Galbene au declarat că s-au stabilit puncte de întâlnire și grupuri de asistență medicală.
Mișcarea Vestele Galbene a apărut inițial în 2018, ca o reacție la majorarea taxelor pe motorină, dar s-a transformat rapid într-o revoltă împotriva costului vieții. De la acea perioadă, prețul benzinei a crescut de la 1,40 euro pe litru la 2,20 euro, alimentând nemulțumirile. Această mișcare socială a marcat o perioadă de instabilitate în Franța, forțând guvernarea să accepte reduceri de taxe de miliarde de euro pentru a calma protestele.