Parlamentarii francezi au respins miercuri seară proiectul de buget pentru anul 2027, elaborat de guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu. Decizia a fost luată în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, unde membrii au votat în unanimitate împotriva adoptării planului. Această respingere are loc într-un context marcat de îngrijorări pe piețele obligațiunilor și de proteste ample, pe măsură ce situația finanțelor publice din Franța devine tot mai tensionată.
Obiectivul principal al guvernului era recâștigarea încrederii creditorilor Franței, respectiv investitorilor care cumpără obligațiunile statului. Pentru a reduce drastic deficitul bugetar, planul prevedea reduceri ample ale cheltuielilor publice. În septembrie, Sébastien Lecornu a declarat că vizează reduceri de cheltuieli în valoare de 54 de miliarde de euro, deși alte surse menționează și o cifră de 50 de miliarde de euro pentru recâștigarea credibilității pe piețele internaționale. Presiunea pe obligațiunile guvernamentale, cunoscute sub denumirea de OAT, a crescut pe parcursul acestui an.
Obținerea unui acord asupra politicii fiscale este extrem de dificilă deoarece niciun partid nu deține majoritatea în Adunarea Națională. Componența parlamentului include reprezentanți din întreg spectrul politic, o situație apărută după alegerile legislative anticipate din 2024. În trecut, guvernele succesive au utilizat articolul 49.3 din Constituție pentru a adopta bugetele fără votul parlamentarilor. Sébastien Lecornu a reușit deja să adopte bugetul pentru 2026 prin această procedură, după ce a preluat funcția de premier în locul lui François Bayrou, care a fost demis.
Există însă riscuri politice majore, deoarece amenințările cu depunerea unor moțiuni de cenzură pot forța guvernele să facă concesii. Dacă un guvern este demis, parlamentarii sunt obligați să reia întregul proces de elaborare a bugetului de la zero. O altă variantă tehnică este adoptarea bugetului prin ordonanță, o procedură care nu a mai fost utilizată niciodată în cadrul celei de-a Cincea Republici Franceze, instituită în 1958. Dacă guvernul este demis după utilizarea acestei prerogative, bugetul adoptat prin ordonanță rămâne însă în vigoare.
Situația financiară a țării este monitorizată cu atenție, având în vedere că deficitul bugetar al Franței a reprezentat 5,1% din produsul intern brut în 2025. Această cifră a pus o presiune puternică pe piețele financiare. În prezent, lipsa unui buget aprobat pentru 2027 pune sub semnul întrebării stabilitatea fiscală și capacitatea guvernului de a implementa măsurile necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea economiei în perioada următoare.