Franța a anunțat intenția de a susține candidatura fostului guvernator al Băncii Centrale a Olandei, Klaas Knot, pentru conducerea Băncii Centrale Europene. Această propunere de susținere pentru succesorul lui Christine Lagarde vine însă la un schimb de influență, Parisul solicitând ca funcția de economist-șef al instituției să revină unui candidat francez. Planul beneficiază de sprijinul președintelui Emmanuel Macron, dar poate întâmpina rezistență din partea Germaniei.
Klaas Knot, în vârstă de 59 de ani, a condus banca centrală olandeză în perioada 2011-2025 și este considerat un susținător pragmatic al politicii monetare stricte. Acesta este descris de un oficial francez drept un „radical, dar într-un mod inteligent”. În perioada lui Mario Draghi, Knot s-a opus politicilor de stimulare, însă a revenit în consensul instituției sub mandatul lui Christine Lagarde, fiind un susținător al înăspririi politicii în timpul inflației din 2022.
Principalul rival al lui Knot este Pablo Hernández de Cos, de 55 de ani, fost guvernator al Băncii Spaniei. De Cos este descris de colegi ca fiind un economist pragmatic care evită abordările dogmatice. În paralel, Germania urmărește postul de economist-șef, fiind preocupată de stabilitatea prețurilor. Germania, Franța și Italia beneficiază în mod practic de o reprezentare permanentă în procesul de desemnare a liderilor BCE prin consens.
Pentru postul de economist-șef, Franța pune pe masă câteva nume, printre care Agnès Bénassy-Quéré, viceguvernator al Băncii Franței, sau Laurence Boone, fost ministru pentru Europa. O altă opțiune este Hélène Rey, de la Banca Reglementelor Internaționale. Această reorganizare ar putea fi accelerată de posibila plecare a lui Isabel Schnabel înainte de sfârșitul anului 2027 și de expirarea mandatului lui Philip Lane în luna mai.
Alți candidați menționați pentru președinția BCE sunt Joachim Nagel, șeful Bundesbank, și Nadia Calviño, președintele Băncii Europene de Investiții. În acest context, Christine Lagarde a declarat că nu intenționează să părăsească funcția înainte de 2027. O eventuală plecare anticipată ar putea permite lui Macron să aibă un rol decisiv în alegerea succesorului înainte de finalizarea propriului mandat prezidențial, într-un moment în care problemele de datorie ale Franței sunt semnificative.
Procesul de schimb de lideri în cadrul Băncii Centrale Europene este unul complex, deoarece președintele și membrii Comitetului executiv sunt desemnați prin consens de către liderii celor 21 de state din zona euro. Această structură asigură un echilibru între marile economii europene, însă negocierile politice privind funcțiile de top pot influența direcția politicii monetare a blocului euro în anii care urmează.