Franța se confruntă cu o mobilizare masivă de stradă, în care aproximativ 200.000 de protestatari au ieșit în orașe pentru a exprima nemulțumirea față de costul vieții și degradarea școlilor. Manifestările au provocat tensiuni majore în Paris și Marsilia, unde s-au produs bătăi cu forțele de ordine. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile, proces care a dus la peste 100 de arestări în primele ore ale zilei de sâmbătă.
Protestele au reunit o diversitate de grupuri sociale, de la sindicatele muncitorești și asociațiile de elevi, până la membrii mișcării „Veste Galbene”, care revin în actualitate după evenimentele din 2018. Această convergență a cererilor include și nemulțumiri legate de scumpirea carburanților și de dificultățile economice cauzate de inflație. În acest context, pensionarii, muncitorii din fabrici, fermierii și activiștii de mediu s-au alăturat tinerilor care cer fonduri reale pentru educație și îmbunătățirea condițiilor din unitățile de învățământ.
În Paris, situația a devenit critică în zona Pieței Republicii, unde circulația a fost oprită și stațiile de metrou au fost închise. Manifestanții au aruncat cu torțe aprinse spre jandarmi, iar scuturile polițiștilor au fost stropite cu vopsea. La ora 13:34, trupele antirevoltă au folosit gaze lacrimogene pentru a opri un grup de protestatari care încerca să urce pe un monument de 25 de metri. Simultan, în Marsilia, indivizi cu fețele acoperite s-au luptat cu poliția printre nori de fum.
Autoritățile au încercat să limiteze elanul protestatarilor prin măsuri de securitate stricte, efectuând 40 de arestări până la ora 09:30. Controalele au fost efectuate în gări și pe străzi, vizând persoane care dețineau obiecte periculoase sau echipamente de protecție interzise. Totodată, la ora 14:07, sute de tineri au ocupat perimetrul gării Gare du Nord din Paris, exprimându-și dorința de a vedea schimbări în modul în care țara este condusă de Emmanuel Macron.
Guvernul francez a reacționat rapid, acuzând partidele de opoziție că instrumentalizează mișcarea de la licee în scopuri electorale. Premierul Sebastien Lecornu a declarat că manifestațiile s-au transformat într-o formă de violență urbană, în timp ce ministrul Educației, Edouard Geffray, a cerut stop violenței în favoarea dialogului. Emmanuel Macron a făcut un apel la calm, subliniind necesitatea respectului pentru oameni și pentru bunurile publice, în ciuda dreptului la protest.
Aceste evenimente de instabilitate socială reflectă o perioadă de tensiuni crescute în societatea franceză, unde cererile pentru investiții în servicii publice și reducerea prețurilor la energie au devenit presante. Mobilizările de amploare de acest tip sunt adesea declanșate de o combinație de factori economici, precum inflația, și de percepția unei degradări a calității serviciilor de stat, ceea ce duce la o convergență între diverse clase sociale.