Un fost oficial de securitate din Belarus, Yuri Harauski, a introdus un apel la o instanță cantonală din orașul elvețian St. Gallen. Acesta contestă decizia de achitare primită în anul 2023, într-un dosar care vizează dispariția a trei persoane survenită în anul 1999. Procesul este unul de o importanță juridică majoră, fiind legat de investigarea unor presupuse crime comise în Belarus în acea perioadă de tranziție politică.
Disputa juridică vizează dispariția fostului ministru de Interne Yuri Zakharenko, a fostului vicepremier Viktor Gonchar și a omului de afaceri Anatoly Krosovsky. La momentul incidentelor, Yuri Harauski făcea parte din unitatea specială de poliție SOBR, o structură aflată sub autoritatea președintelui Aleksandr Lukașenko. Deși acesta a recunoscut implicarea sa în reținerea celor trei bărbați, el a negat ferm că ar fi ordonat sau executat uciderea acestora.
Instanța elvețiană a decis achitarea lui Harauski în 2023, argumentând că rolul său exact nu poate fi demonstrat juridic din cauza unor declarații contradictorii. De asemenea, judecătorii au menționat că rolul guvernului belarus nu putea fi stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă, deoarece autoritățile de la Minsk nu au fost reprezentate în cadrul procedurilor. În prezent, fiicele a doi dintre bărbații dispăruți susțin procesul, fiind sprijinite de Trial International, FIDH și organizația Viasna.
Dacă instanța va inversa decizia și va găsi vinovat, Yuri Harauski riscă o pedeapsă extrem de severă. Conform legislației elvețiene, durata maximă a unei pedepse privative de libertate cu termen fix este de 20 de ani de închisoare. Acest caz a reprezentat un moment istoric pentru aplicarea principiului jurisdicției universale, fiind prima dată când un tribunal elvețian s-a pronunțat asupra unor presupuse crime din Belarus bazându-se pe acest principiu juridic.
Reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului consideră că acest proces este o oportunitate unică de a analiza faptele comise sub regimul actual. Alès Bialiatski, directorul Viasna, a declarat că aceasta este prima șansă în peste 30 de ani de dictatură pentru ca unele dintre cele mai grave crime ale regimului să fie recunoscute de o instanță. Guvernul lui Aleksandr Lukașenko continuă să respingă criticile privind drepturile omului și neagă existența deținuților politici.
Procesele care utilizează principiul jurisdicției universale permit instanțelor naționale să judece fapte grave, precum crimele împotriva umanității, indiferent de locul unde au fost comise sau de naționalitatea autorilor. Acest mecanism juridic este conceput pentru a preveni impunitatea în cazul unor acte de o gravitate extremă care afectează întreaga comunitate internațională, oferind o cale de justiție atunci când sistemele naționale de guvernare refuză să investigheze propriile oficiali.