Creșterea semnificativă a prețului unei uncii de aur a transformat furtul de artefacte istorice într-o afacere extrem de profitabilă pentru infractori. În Europa, muzeele care dețin obiecte de aur sunt obligate să își îmbunătățească măsurile de securitate, deoarece atacatorii folosesc tot mai des metode violente, inclusiv explozibili, pentru a accesa colecțiile de nepreț. Această tendință este confirmată de creșterea numărului de jafuri raportate în ultimul timp.
În ultimele patru luni, cel puțin trei muzee din Spania au fost victimele unor jafuri care au vizat colecții de aur. În Villena, hoții au reușit să fure artefacte în mai puțin de patru minute, intrând printr-o fereastră laterală, în ciuda sistemului de securitate de înalt nivel. În Badajoz, atacatorii au folosit o ușă secundă și au forțat un grilaj de securitate pentru a fura 149 de monede din Tezaurul din Villanueva. Un alt incident a avut loc în Albacete, unde patru persoane au intrat pe fereastră pentru a fura 220 de monede de aur din secolul al XIX-lea.
Expertul de la Europol, Yves Goriou, a semnalat o creștere clară a numărului de cazuri de criminalitate organizată care vizează muzeele europene. El a subliniat că planificarea jafurilor este extrem de simplă pentru infractori, aceștia putând accesa muzeele cu un bilet ieftin pentru a analiza vulnerabilitățile, precum camerele de supraveghere sau ieșirile de urgență. În Albacete, hoții au vizat Sala de Arheologie, deținând colecții ce aparțin Ministerului Culturii din Spania, inclusiv piese din timpul domniilor lui Carol al III-lea și Isabela a II-a.
Istoria a demonstrat că astfel de furturi pot fi extrem de spectaculoase și de greu de recuperat. Un exemplu istoric este furtul unei coroane votive din Palatul Regal din Madrid, în 1921, care aparținuse Regelui Suintila al vizigoților și făcea parte din Tezaurul de Guarrazar. De asemenea, în ianuarie 2025, coiful de aur de la Coțofenești și alte obiecte dacice au fost furate după ce hoții au folosit explozibili pentru a intra într-un muzeu din Olanda. Aceste evenimente subliniază dificultatea de a proteja patrimoniul fără a restricționa accesul publicului.
Problema securității este accentuată de faptul că piața de artă nu impune obligații legale stricte pentru verificarea provenienței obiectelor. Yves Goriou a explicat faptul că negustorii de piese de artă sau casele de licitație nu sunt obligați să consulte bazele de date cu opere furate înainte de achiziție. Această lipsă de control facilitează circulația obiectelor de valoare pe piața neagră, deoarece colecțiile de aur sunt extrem de atractive pentru infractori, dar și foarte greu de vândut sub formă de obiecte de artă deținute de stat.
În contextul actual, muzeele se confruntă cu dificultăți majore în menținerea echilibrului între accesul public și protecția patrimoniului. În timp ce instituțiile de stat încearcă să asigure securitatea, constrângerile bugetare și natura deschisă a muzeelor rămân puncte vulnerabile. Această provocare este vizibilă în Europa, unde tacticile de jaf devin tot mai agresive, punând în pericol colecții care, odată pierdute, nu pot fi înlocuite prin nicio sumă de bani, indiferent de asigurare.