Cercetătorii americani au desfășurat un experiment de amploare într-o pădure din Maryland, unde au turnat aproximativ 300.000 de litri de apă sărată. Scopul acestui studiu este de a observa efectele pe care creșterea nivelului mării le poate avea asupra pădurilor de coastă. Rezultatele preliminare indică faptul că primele schimbări majore nu se manifestă la nivelul coroanelor copacilor, ci se produc direct în stratul de sol.
Proiectul, denumit TEMPEST, a fost lansat în anul 2022 la Centrul Smithsonian pentru Cercetări de Mediu (SERC), situat pe malul golfului Chesapeake. Oamenii de știință au urmărit modul în care apa mării pătrunde în ecosistemele forestiere în timpul inundațiilor sau al furtunilor. Pentru a obține date precise, echipa a împărțit pădurea în trei parcele distincte, fiecare având o suprafață de 2.000 de metri pătrați.
În cadrul experimentului, o parcelă a fost inundată cu apă sărată provenită din râul Rhode, un afluent al golfului Chesapeake, în timp ce alta a primit apă dulce. A treia parcelă a fost menținută fără intervenție, servind drept reper de control pentru cercetători. La fiecare inundație simulată, au fost pompate aproape 303.000 de litri de apă, o cantitate care echivalează cu o precipitație de 15 centimetri, similară cu impactul uraganului Sandy.
Simulările au fost intensificate anual, începând cu o singură zi de inundație în 2022, urmată de două zile în 2023 și trei zile în 2024. Senzorii îngropați în pământ au relevat modificări drastice, precum creșterea conductivității solului de 19 ori. De asemenea, nivelul oxigenului din sol a scăzut sub pragul de 1% în doar două zile, fenomen explicat de biogeochimistul Pat Megonigal prin faptul că rădăcinile copacilor practic se sufocă.
Deși solul s-a schimbat profund, majoritatea copacilor au prezentat doar semne slabe de stres, pădurea părerând sănătoasă din exterior. Totuși, arborele-lalea (Liriodendron tulipifera) a reacționat vizibil, având frunzele înnegrite și maronii cu două luni mai devreme decât restul speciilor. Fagul s-a dovedit a fi cel mai rezistent în aceste condiții, în timp ce arțarul roșu a ocupat o poziție intermediară în ceea ce privește rezistența la salinitate.
Acest studiu vizează prevenirea apariției „pădurilor-fantomă”, zonele unde copacii mor masiv din cauza apei sărate. Dacă cercetătorii vor identifica semne de avertizare timpurii în sol, pot acționa proactiv pentru restaurarea ecosistemelor. Peter Regier, autor principal de la Laboratorul Național Pacific Northwest (PNNL), susține că astfel de date permit trecerea de la simpla reacție la copacii morți la strategii de restaurare anticipată.
Fenomenul de pătrundere a apei sărate în ecosistemele de coastă este o problemă globală legată de schimbările climatice și de creșterea nivelului oceanelor. Aceste inundații periodice pot altera chimia solului și pot duce la pierderea biodiversității forestiere, transformând zonele verzi în zone moarte, cunoscute sub denumirea de păduri-fantomă, dacă nu se iau măsuri de gestionare a riscurilor.