Un nou experiment de cercetare a evidențiat schimbări metabolice rapide care apar la trecerea de la o dietă mixtă la una bazată exclusiv pe surse vegetale. Studiul a urmărit modul în care organismul reacționează atunci când proteinele de origine animală sunt eliminate complet din regimul alimentar. Cercetătorii au comparat două grupuri de șoareci, unul fiind hrănit cu o dietă lactovegetariană ce conținea atât proteine vegetale, cât și animale, iar celălalt primind o dietă vegană.
Pierre Maechler, profesor de fiziologie celulară și metabolism la Facultatea de Medicină a Universității din Geneva, a observat că după doar două zile, șoarecii care consumau doar proteine vegetale prezentau o capacitate redusă de a produce glucoză. Ficatul acestor animale a devenit mai puțin eficient în menținerea nivelului de glicemie în perioadele de post, un proces care este susținut în mod normal de aminoacizii din dieta mixtă. Această schimbare metabolică a fost însoțită de o scădere semnificativă a activității fizice spontane a șoarecilor.
Pe lângă modificările glicemice, cercetătorii au identificat schimbări în modul în care organismul gestionează amoniacul. În cazul șoarecilor cu dietă vegană, s-a observat o scădere a producției enzimei glutamat-dehidrogenază (GDH), care face legătura între metabolismul proteinelor și cel al glucidelor. Această reducere a activității enzimei a dus la acumularea de amoniac în organismul animalelor. Totuși, autorii precizează că modificarea comportamentului a fost rapid reversibilă imediat ce proteinele animale au fost reintroduse în alimentație.
Este important de menționat că sursa de proteină animală utilizată în acest experiment a fost cazeina, o proteină extrasă din lapte, nu carnea. Pierre Maechler susține că o alimentație vegană este posibilă, dar necesită o atenție sporită pentru asigurarea aportului de fier, calciu și proteine. El recomandă suplimentarea cu vitamina B12 și monitorizarea calității proteinelor, inclusiv a aminoacizilor cu catenă ramificată, precum leucina, izoleucina și valina, sugerând surse precum tofu, nucile sau lintea.
Dr. Neal Barnard, profesor de medicină la George Washington University School of Medicine, avertizează că rezultatele obținute pe animale nu pot fi interpretate automat ca fiind aplicabile oamenilor. El subliniază că enzima GDH studiată prezintă diferențe importante între specii și că metabolismul șoarecilor nu este identic cu cel uman. Barnard a invocat studii pe oameni care arată că alimentația vegetală poate fi asociată cu un control mai bun al glicemiei și cu îmbunătățirea indicatorilor sănătății ficatului.
În cadrul cercetărilor nutriționale, distincția dintre modelele animale și fiziologia umană rămâne un punct critic pentru validarea dietelor specifice. Deși studiile pe modele animale oferă indicii despre mecanismele biochimice, tranziția către recomandări dietetice pentru oameni necesită dovezi clinice directe. Autorii acestui experiment consideră că următorul pas esențial este realizarea unor studii pe subiecți umani pentru a analiza efectele imediate ale schimbării surselor de proteine.