Europa a înregistrat o vară extremă, marcată de temperaturi care au depășit semnificativ valorile obișnuite în perioada iunie-august. Conform unui raport publicat de serviciul UE de monitorizare a climei, Copernicus, temperaturile aerului la nivelul solului au fost cu 2,5°C peste media decenală recentă. Această perioadă a fost considerată a treia cea mai caldă din istoria înregistrată a continentului, cu efecte severe asupra mediului și populației.
În Europa de Vest, intensitatea căldurii a fost fără precedent, afectând peste jumătate din continent cu un stres termic „foarte puternic”. Raportul indică faptul că peste 60% din această regiune a resimțit temperaturi de peste 30°C timp de 17 zile. În comparație, în anul 2003, acest fenomen a durat doar 11 zile, iar în 2025, a fost limitat la doar șapte zile, evidențiind o creștere a frecvenței evenimentelor extreme.
Fenomenul El Niño, aflat într-o fază de intensificare fără precedent, contribuie la creșterea temperaturilor globale și amplifică evenimentele meteorologice violente. Deși în Europa efectele acestuia se manifestă indirect, prin inflație și prețuri ridicate la alimente, cauza principală a căldurii intense este poluarea cu combustibili fosili. Se estimează că acest fenomen natural ar putea provoca aproape jumătate de milion de decese suplimentare asociate căldurii până în luna februarie.
Consecințele acestei verile record au fost multiple, afectând sistemele energetice, transporturile și disponibilitatea apei. Râurile de pe continent au înregistrat cele mai scăzute debite estivale din ultimii peste 30 de ani, în timp ce temperaturile de la suprafața mărilor au atins niveluri record. Samantha Burgess, climatolog în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a subliniat că aceste evenimente afectează ecosistemele și sănătatea umană.
Incendiile de vegetație au fost alimentate de secetă și caniculă, generând o situație critică pentru mediul înconjurător. Datele de la Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS) arată că severitatea condițiilor a atins în 2026 cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Până la sfârșitul lunii septembrie, suprafața de 680.000 de hectare arsă a plasat acest an pe locul al treilea în topul celor mai grave, după anii 2025 și 2022.
Monitorizarea climatică de către instituții precum Copernicus este esențială pentru înțelegerea schimbărilor de temperatură la nivelul solului. Aceste date oferă o bază factuală pentru evaluarea riscurilor meteorologice și pentru planificarea măsurilor de adaptare necesare în fața încălzirii globale. Înțelegerea acestor tendințe ajută la gestionarea impactului asupra infrastructurii și a sănătății publice pe termen lung.