Donald Trump a făcut un anunț surprinzător în ziua alegerilor intermediare din SUA, menționând oprirea finanțării anuale acordate Israelului de la sfârșitul anului. Această decizie vizează suma de aproximativ 4 miliarde de dolari, într-un moment în care nemulțumirea americanilor față de sprijinul oferit Tel Avivului este în creștere. Anunțul a fost făcut în emisiunea „Fox and Friends”, pe fondul presiunilor electorale asupra republicanilor și a contextului tensionat din Orientul Mijlociu.
Analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu explică faptul că această mișcare poate fi interpretată ca o măsură electorală pentru a contracara percepția că premierul Benjamin Netanyahu controlează deciziile Casa Albă. Există în rândul susținătorilor lui Trump o suspiciune conform căreia Netanyahu ar putea avea influență asupra președintelui sau că acesta este prea ușor de păcălit. Decizia de a tăia finanțarea pentru războiul Israelului împotriva Siriei, Libanului, Iranului și Yemenului pare a fi un răspuns direct la această presiune.
Situația este complicată de deciziile anterioare ale lui Trump legate de războiul din Iran, care au creat nemulțumire în rândul bazei MAGA. Deși analizele de securitate ale Pentagonului și ale Comunității de Informații nu considerau Iranul o problemă nucleară iminentă, Trump a atacat țara anul trecut. Electoratul s-a întrebat dacă Israelul a influențat aceste acțiuni militare, ceea ce a dus la o furie direcționată către Benjamin Netanyahu și la o scădere a popularității președintelui.
Popularitatea lui Donald Trump a suferit o scădere semnificativă, ajungând în jur de 35–37%, în timp ce fiul său s-ar fi opus războiului din Iran. Mulți republicani migrează către democrați din cauza dificultăților economice, precum creșterea prețurilor la alimente și combustibil. În contextul alegerilor, republicanii riscă să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și a Senatului, pe fondul costurilor ridicate și a scăderii susținerii pentru implicarea SUA în conflictele din regiune.
Pe lângă problemele interne, deciziile lui Trump au fost criticate pentru lipsa de coerență față de promisiunile de campanie. De exemplu, deși a promis că va încheia războiul din Ucraina rapid, negocierile nu au evoluat decisiv nici în al doilea mandat. În plus, implicarea unor persoane apropiate, precum Jared Kushner, în negocieri economice cu oligarhi ruși, a ridicat semne de întrebare privind transparența diplomației americane și impactul asupra intereselor naționale.
Tendința de a reduce implicarea externă a Statelor Unite reflectă o schimbare de priorități către problemele interne, precum inflația și șomajul. Această reevaluare a poziției americane în Orientul Mijlociu și în lume poate avea consecințe directe asupra securității europene. În cazul unui conflict major, America ar putea oferi doar sprijin informativ sau declarații politice, fără o intervenție militară directă, lăsând aliații să se confrunte singuri cu riscurile geopolitice.