Summitul ONU privind biodiversitatea, desfășurat la Erevan, s-a încheiat sâmbătă cu noi angajamente pentru protejarea naturii până în anul 2030. În ciuda acestui pas, aproape 200 de țări nu au reușit să stabilească cine trebuie să contribuie la acoperirea deficitului anual de 700 de miliarde de dolari necesar protejării biodiversității. Negocierile internaționale menite să impulsioneze eforturile de conservare s-au încheiat astfel cu rezultate care au provocat nemulțumiri în rândul participanților.
Conferința ONU privind biodiversitatea COP17 a finalizat sesiunile cu un angajament reînnoit al statelor de a accelera eforturile globale pentru protejarea naturii și refacerea ecosistemelor degradate. Guvernele se confruntă însă cu dificultăți majore în mobilizarea sutelor de miliarde de dolari necesare pentru îndeplinirea obiectivelor globale. Principalul obstacol identificat în cadrul summitului este lipsa unui acord clar privind sursele din care ar trebui să provină acești bani pentru conservare.
Disputa financiară a scos la iveag divergențe profunde între state în ceea ce privește responsabilitatea pentru conservarea mediului. Pe de o parte, țările dezvoltate, ale căror economii au contribuit istoric la degradarea mediului, doresc ca și alte state cu venituri ridicate să contribuie. Pe de altă parte, țări precum China, Arabia Saudită, Rusia și Argentina s-au opus introducerii unor criterii bazate pe nivelul veniturilor pentru stabilirea obligațiilor financiare.
Ministrul armean al Mediului, Hambardzum Matevosyan, care a prezidat summitul, a susținut că negocierii au obținut mai mult decât se putea aștepta. Totuși, guvernele s-au limitat doar la recunoașterea necesității unor contribuții mai mari, fără a asigura cine va plăti. Între timp, experții au reiterat avertismentul că un milion de specii sunt amenințate cu dispariția, în timp ce deficitul de finanțare rămâne critic pentru supraviețuirea ecosistemelor.
În ciuda blocajelor, unele guverne, precum Germania, Islanda, Uzbekistan și Spania, și-au asumat noi angajamente financiare în valoare totală de 1,8 miliarde de dolari. Aceste sume vor fi direcționate către Fondul Cadrului global pentru biodiversitate (GBF) și Fondul Global pentru Mediu (GEF). Statele au convenit și să mobilizeze 200 de miliarde de dolari anual până în 2030, încercând să consolideze rolul orașelor și al administrațiilor locale în aplicarea obiectivelor de biodiversitate.
Problemele nerezolvate de la Erevan vor fi abordate la următoarea conferință COP, programată pentru anul 2028 în Ecuador. Printre temele urgente se numără atragerea companiilor care beneficiază de pe urma resurselor naturale pentru a contribui prin Fondul Cali. Guvernele trebuie să găsească soluții pentru a transforma promisiunile politice în acțiuni concrete, într-un context în care schimbările geopolitice și crizele economice îngreunează prioritizarea protecției mediului.