O epavă extrem de veche, care datează de aproximativ 4.700 de ani, a fost descoperită în apropierea insulei Kekova, din provincia Antalya, în Turcia. Autoritățile locale susțin că acest naufragiu ar putea fi cel mai vechi din lume, fiind dat în Epoca Bronzului Timpuriu. Arheologii au reușit să scoată la lumină mai multe amfore care pot oferi informații esențiale despre modul în care se desfășura comerțul maritim în estul Mării Mediterane acum aproape cinci milenii.
Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, a confirmat importanța acestui eveniment prin intermediul unei postări pe rețelele sociale. Acesta a declarat că, în cadrul proiectului numit „Patria noastră Albastră”, se scoate la lumină urma celui mai vechi naufragiu din lume. Cercetările au fost coordonate de Direcția Muzeului din Antalya, în baza autorizațiilor emise de Ministerul Culturii și Turismului, începând cu anul 2026, după ce probele prelevate anterior de Universitatea Akdeniz au indicat vechimea navei.
Analizele efectuate asupra argilei amforelor, care probabil au fost folosite pentru transportul vinului sau al uleiului de măsline, indică o origine în ateliere din Valea Iordanului. Existența unor vase similare în Egipt, la Troia și în Creta sugerează că nava făcea parte dintr-o rețea comercială vastă. Cercetătorii estimează că nava ar fi plecat probabil dintr-un port de pe coasta Levantului, având ca destinație finale fie Troia, fie Creta, facilitând astfel interacțiunile culturale dintre regiuni.
Un obiect descoperit în cadrul săpăturilor atrage atenția specialiștilor datorită unor detalii unice de pe suprafața sa. Este vorba despre o amforă care prezintă două orificii în corp și nouă semne distincte inscripționate. Cercetătorii au emis ipoteza că acest vas ar fi putut fi utilizat pentru prelucrarea laptelui, în scopul obținerii de brânză sau unt. Acest lucru ar putea însemna că marinarii transportau capre pe nave pentru a produce lactate în timpul călătoriilor lungi.
Coordonatorul științific al acestor săpături este conferențiarul universitar Hakan Öniz, care a primit felicitări din partea ministrului pentru munca depusă de întreaga echipă. Autoritățile au anunțat că vor continua cercetările pentru a aduce informații noi despre istoria maritimă a Anatoliei. Obiectivul principal rămâne conservarea patrimoniului cultural subacvatic pentru generațiile viitoare, asigurând protecția acestor descoperiri care schimbă înțelegerea condițiilor de viață și a obiceiurilor alimentare ale marinarilor din Antichitate.
Descoperirile arheologice subacvatice de acest tip sunt esențiale pentru reconstrucția istoriei economice a regiunilor mediteraneene. Studiul epavelor și al încărcăturii lor permite arheologilor să identifice rutele comerciale utilizate de civilizațiile antice și să înțeleagă modul în care bunurile de bază, precum uleiul sau cerealele, circulau între porturile din Egipt, Grecia și Levant. Aceste date contribuie la o imagine mai clară asupra dezvoltării societăților din Epoca Bronzului.