Fenomenul prin care timpul pare să treacă tot mai rapid pe măsură ce oamenii îmbătrânesc a fost analizat de cercetători, care încearcă să explice diferența dintre timpul măsurat de ceas și cel perceput de mintea umană. În timp ce ceasul măsoară obiectiv zile de 24 de ore, timpul mental este influențat direct de experiențele și imaginile acumulate de-a lungul vieții. O analiză citată de The Independent evidențiază cinci factori care contribuie la această senzație de accelerare.
Prima explicație vizează teoria proporționalității, care analizează raportul dintre un an și întreaga experiență de viață. La vârsta de 10 ani, un an reprezintă 10% din tot ceea ce o persoană a trăit până în acel moment, însă la 50 de ani, același interval de timp reprezintă doar 2% din experiența acumulată. Pe măsură ce vârsta crește, fiecare an nou devine o fracțiune tot mai mică din întregul istoric de viață al individului.
Un alt factor important este numit „deficit de noutate”, deoarece memoria nu înregistrează timpul într-un mod uniform. Creierul tinde să rețină mai ales evenimentele distincte, în timp ce rutina instalează o lipsă de amintiri noi care să diferențieze perioadele de timp. Din acest motiv, atunci când cineva privește retrospectiv asupra unei perioade dominate de monotonie, timpul poate părea comprimat și mult mai scurt decât a fost în realitate.
Absorbția atenției joacă, de asemenea, un rol crucial, deoarece activitățile repetitive permit creierului să funcționeze aproape automat. Atunci când suntem absorbiți de o activitate familiară, acordăm mai puțină atenție trecerii timpului, concentrându-ne doar pe sarcina respectivă. În timp ce frica, entuziasmul sau anxietatea lasă urme puternice în memorie, stările de epuizare, stres sau monotonie produc amintiri asemănătoare, făcând ca perioada respectivă să pară mai scurtă la o analiză ulterioară.
Cea de-a cincea explicație se referă la rolul dopaminei, un neurotransmițător implicat în procesarea timpului și în sistemul de recompensă. Nivelurile de dopamină se pot modifica odată cu înaintarea în vârstă, influențând modul în care creierul percepe trecerea orelor. Profesorul de inginerie mecanică Adrian Bejan, autor de origine română, recomandă oamenilor să iasă din rutină și să facă lucruri noi pentru a crea momente distincte. „Surprinde-te. Fă lucruri neobișnuite”, este sfatul oferit de acesta.
Percepția subiectivă a timpului este un subiect de studiu constant în psihologie și neuroștiințe, deoarece subliniază modul în care creierul procesează informația senzorială. Înțelegerea mecanismelor prin care memoria și neurotransmițătorii precum dopamina influențează această senzație poate ajuta la gestionarea mai bună a experiențelor zilnice. Experiențele noi și neașteptate rămân o metodă principală de a schimba modul în care privim înapoi asupra propriilor vieți.