O infrastructură de pescuit construită în Thailanda a dus la modificări spectaculoase ale formei și compoziției zonei de coastă. Un debarcader de pescuit cu o lungime de 400 de metri, situat pe coasta Ban Khlong Wan, a declanșat procese care au făcut ca linia țărmului să avanseze cu până la 250 de metri pe o anumită secțiune. Această evoluție a fost documentată în urma unor cercetări detaliate despre modul în care construcțiile influențează mediul marin.
Cercetătorii au publicat rezultatele în Scientific Report, în luna august 2025, într-un studiu intitulat „Transformare neintenționată a coastei de la scară mică și schimbarea modului de utilizare a terenurilor”. Pentru a reconstrui schimbările din linia de coastă între anii 1966 și 2023, echipa de cercetători a utilizat o combinație de înregistrări istorice, observații LiDAR de înaltă rezoluție, analiza sedimentelor de plajă și date despre utilizarea terenurilor din zonele din amonte.
Analiza a demonstrat că digul a perturbat mișcarea nisipului, în timp ce modificările din zonele din amonte au adus sedimente fine suplimentare în zonă. Infrastructura, transportul sedimentelor și schimbările aduse zonelor umede și acvaculturii au interacționat între ele, transformând diferite secțiuni ale liniei de coastă în moduri diferite. Această interacțiune complexă între construcții și procesele naturale a dus la rezultate neprevăzute pentru configurația geografică a zonei.
Înainte de dezvoltarea costieră, zona Khlong Wan a cunoscut o retragere substanțială a liniei de coastă. Între anii 2004 și 2008, au fost introduse mai multe structuri, printre care un debarcader de pescuit de 400 de metri și un dig de 700 de metri. În perioada 2007-2008, Departamentul Portuar a construit douăsprezece diguri separate, iar municipalitatea Khlong Wan a ridicat un dig în 2005 pentru un parc public.
Cea mai mare schimbare a avut loc la coasta Wa Ko, situată la sud de dig. La o distanță de 400 de metri de structură, țărmul a avansat cu 250 de metri, ceea ce reprezintă o rată de acumulare de aproximativ 12 metri pe an. Digul de 400 de metri a modificat fluxul nisipului, provocând o acreție pronunțată pe partea sa ascendentă, schimbând radical aspectul plajei.
Oamenii de știință recomandă implementarea unui management integrat al zonelor costiere, care să ia în considerare și utilizarea terenurilor din amonte. Studiul subliniază importanța utilizării imaginilor de înaltă rezoluție, precum tehnologia LiDAR bazată pe UAV, pentru monitorizarea schimbărilor în mediile costiere complexe. Aceste tehnologii permit urmărirea precisă a transformărilor cauzate de interacțiunea dintre proiectele umane și transportul natural de sedimente.