O evaluare recentă realizată de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) evidențiază o scădere alarmantă a rezervelor de apă dulce la nivel global. Anul trecut, cantitatea de apă stocată pe uscat sau în subsol a fost cu 42% sub nivelul normal, conform datelor analizate. Această cifră cuprinde nu doar apele de sub sol, lacurile și râurile, ci și apa aflată în zăpadă, gheață, sol și vegetație, conform informațiilor publicate de The Guardian.
Instabilitatea circuitului apei este o problemă majoră, deoarece în 2025 doar aproximativ o treime dintre râurile monitorizate au avut debite normale. Aproximativ 36% din suprafața bazinelor hidrografice ale lumii au înregistrat debite sub valorile obișnuite, în timp ce 21% au avut debite peste normal. Ultimii șapte ani au fost marcați de cele mai puține râuri cu debite normale de la anul 1991 încoace, semn că echilibrul hidrologic este sever afectat.
Pierderea masivă de masă glaciară agravează situația, fiind al patrulea an consecutiv în care toate cele 19 mari regiuni glaciare ale lumii au pierdut cantități de gheață. Doar în anul 2025, pierderea a ajuns la aproximativ 400 de gigatone, ceea ce a contribuit cu circa 1,1 milimetri la creșterea nivelului mărilor. Această tendință de diminuare a rezervelor de apă de pe suprafața terestră este observată de aproximativ un deceniu.
Impactul acestor schimbări se simte și în Europa de Est, unde în 2025 s-au observat debite sub valorile normale. În vara anului 2026, nivelurile extrem de scăzute ale Dunării au provocat o criză energetică în România și Ungaria, deoarece apa fluviului este esențială și pentru răcirea reactoarelor nucleare. Probleme similare de debite scăzute au fost raportate și în America de Nord, America de Sud, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
Schimburile climatice duc la o alternare rapidă între fenomene extreme, precum secete severe și inundații, făcând resursele de apă greu de gestionat. Specialiștii de la OMM avertizează că aceste efecte depășesc ecosistemele, afectând direct populația și economia. Organizația subliniază necesitatea extinderii colectării și schimbului de date hidrologice pentru ca autoritățile să poată gestiona mai eficient resursele disponibile în contextul actual de instabilitate.
Monitorizarea resurselor de apă este critică în contextul schimbărilor climatice care afectează stabilitatea economică și energetică a regiunii. În Europa, gestionarea debitelor de apă este vitală nu doar pentru agricultură, ci și pentru infrastructura de bază, precum reactoarele nucleare care depind de temperaturi și debite controlate pentru funcționare. Această monitorizare continuă este esențială pentru a preveni crizele de aprovizionare care pot apărea în perioadele de secetă extremă.