Sectorul gastronomic din Franța traversează o perioadă de instabilitate extremă, caracterizată de un număr tot mai mare de închisuri de restaurante. Conform datelor furnizate de Le Monde, situația este alarmantă, existând un dezechilibru între unitățile care dispar și cele care se deschid în țară. În prezent, se înregistrează o tendință negativă în care numărul de falimenturi depășește semnificativ ratele de deschidere a noilor afaceri pe parcursul zilei.
Thierry Marx, președintele Uniunii Meseriilor și Industriilor din Sectorul Hotelier și de Catering (UMIH), a declarat că în fiecare zi se închid 25 de unități. În același interval, se estimează că doar 20 de restaurante noi își încep activitatea. Datele furnizate de Altares arată că, de la începutul anului, peste 4.900 de restaurante au dat faliment în Franța, reprezentând o creștere de 7% față de perioada similară din 2025.
Evoluția este și mai îngrijorătoare dacă privim cifrele totale, deoarece în 2025 numărul procedurilor de faliment a atins 7.300 de cazuri. Această valoare depășește cu 35% media înregistrată în perioada 2010-2019. Catherine Querard, președintele sindicatului GHR, a subliniat că această criză nu reprezintă o dificultate temporară, ci o problemă profundă, a cărei rezolvare nu este vizibilă în prezent, afectând atât restaurantele tradiționale, cât și unitățile de tip fast food.
Cauzele acestei crize sunt multiple, fiind descrise de experți prin termenul de „efect foarfecă”. Pe o parte, costurile fixe precum energia au crescut masiv după invadarea Ucrainei de către Rusia și declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, materiile prime, precum cerealele, carnea sau legumele, au înregistrat o creștere de preț de 4% în 2025. La aceste presiuni se adaugă scadența creditelor garantate de stat contractate în timpul pandemiei de coronavirus.
Consumul este afectat de scăderea puterii de cumpărare, clienții devenind mult mai selectivi. Laurent Barthelemy, președintele UMIH, observă că oamenii comandă mai puțin, uneori doar un fel de mâncare pentru două persoane, fără băuturi. În plus, concurența din partea supermarketurilor și a patiseriilor, care oferă mese la prețuri mai mici, pune presiune pe venituri. David Zenouda, vicepreședintele UMIH, menționează că voucherele sunt folosite acum mai mult pentru cumpărături decât pentru ieșiri la restaurant.
Pe lângă factorii economici, sectorul se confruntă cu schimbări sociale și climatice. Ascensiunea muncii de acasă a redus numărul persoanelor care iau prânzul la restaurant, în timp ce valurile de căldură repetate au descurajat clienții în perioada verii. De asemenea, industria se luptă cu o forță de muncă din ce în ce mai scumpă, salariile fiind în creștere într-un sector care necesită un număr foarte mare de angajați pentru funcționare.