Postul japonez de televiziune TBS se află în centrul unei controverse internaționale din cauza serialului VIVANT. Cel de-al doilea sezon al producției a declanșat un val de indignare atât în Japonia, cât și în afara granițelor țării, din cauza modului în care sunt prezentate faptele istorice. Criticii susțin că serialul denaturează realitatea și prezintă China într-o lumină negativă, ceea ce a dus la cereri de oprire a difuzării acestui conținut controversat.
Președintele TBS, Masamine Ryuho, a încercat să justifice conținutul producției pe 28 octombrie, susținând că povestea este complet fictivă. Acesta a declarat că nu există nicio intenție de a denigra o anumită țară, însă explicațiile sale nu au reușit să calmeze publicul. Unii internauți japonezi au reacționat ferm, argumentând că faptul că povestea este fictivă nu justifică utilizarea unor teme atât de sensibile și de denaturate în cadrul serialului.
Serialul este acuzat de inversarea rolurilor dintre agresori și victime, prezentând metode de tortură folosite de armata japoneză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca fiind utilizate de chinezi. În timp ce primul sezon folosea o țară fictivă, Republica Balka, cel de-al doilea sezon utilizează direct denumirea reală a Chinei. Producția inventează, de asemenea, o organizație secretă de informații chineză, contribuind la crearea unei imagini negative și la alimentarea ostilității.
Interesele comerciale și politice joacă un rol important în această situație, având în vedere că TBS a programat serialul în intervalul de maximă audiență. Costul de producție pentru un singur episod este de aproximativ 100 de milioane de yeni, iar mai multe companii japoneze au parteneriate cu deținătorii producției. Compania Sanrio a fost criticată pentru lansarea de produse asociate, însă și-a cerut scuze public și a anulat toate colaborările legate de acest serial.
Implicațiile politice sunt vizibile prin interesul exprimat public de prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, fapt ce a amplificat controversele existente. În acest context, forțele de dreapta din Japonia sunt acuzate că încearcă constant să minimalizeze agresiunea militară istorică prin diverse mijloace, inclusiv prin filme și seriale. Această tendință este observată și la nivel internațional, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, cerând Japoniei să înceteze astfel de practici de denaturare.
Această controversă apare într-un moment în care Japonia își consolidează capacitățile militare, având un buget de apărare care a depășit 9 trilioane de yeni în anul fiscal 2026. Pe lângă creșterea bugetului, țara accelerează desfășurarea unor rachei cu o rază de acțiune de aproximativ 1.000 de kilometri. Această politică de extindere a capacităților militare, alături de promovarea unei imagini negative a Chinei prin media, este văzută ca o amenințare la adresa stabilității regionale.