Comisia Europeană a adoptat pe 6 octombrie o propunere de reformă a sistemului de standardizare, care vizează accelerarea proceselor tehnice și facilitarea accesului la informații. Propunerea urmărește reducerea timpului mediu necesar pentru elaborarea unui standard de la aproximativ șase ani la patru ani. Această schimbare ar putea reduce cu o treime perioada de așteptare, fiind esențială pentru sectoarele cu tehnologii rapide, precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică, unde ritmul de inovare depășește actualul cadru legislativ.
O componentă majoră a noii inițiative este oferirea accesului gratuit la standardele armonizate și la cele la care face trimitere legislația UE. Măsura vizează aproximativ 3.650 de standarde din totalul de circa 27.000 de documente disponibile în cataloagele organizațiilor europene. Această decizie vine ca urmare a jurisprudenței recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care indică faptul că standardele care fac parte din cadrul juridic european trebuie să poată fi accesate liber de către companii și cetățeni.
Pentru a evita blocajele tehnice, executivul european propune utilizarea unor soluții alternative atunci când standardele oficiale întârzie. Propunerea introduce posibilitatea folosirii unor specificații comune, a livrabilelor tehnice intermediare sau a unor specificații tehnice externe pentru a asigura continuitatea pe piață. Scopul este ca produsele sau tehnologiile noi să nu rămână blocate ani de zile în așteptarea finalizării procesului complet de standardizare, oferind astfel o soluție de rezervă pentru cerințele urgente ale pieței.
Reforma pune un accent deosebit pe incluziunea IMM-urilor, a organizațiilor de consumatori, a sindicatelor și a mediului academic în procesul de elaborare. Comisia dorește ca aceste entități să aibă o participare mai efectivă, reducând în același timp costurile de implicare pentru companiile mici. În prezent, marile companii dispun de resurse mult mai mari pentru a trimite experți în lucrările tehnice, în timp ce IMM-urile pot întâmpina bariere financiare disproporționate în procesul de standardizare.
Propunerea modifică actualul Regulament 1025/2012, însă aceasta nu este încă aplicabilă în prezent. Textul trebuie negociat și adoptat de către Parlamentul European și Consiliul înainte de a deveni lege oficială. Perioadele de tranziție și detaliile privind implementarea noilor reguli vor fi stabilite abia în cadrul actului legislativ final. Până la acest moment, companiile trebuie să continue să respecte regulile actuale, fără a putea beneficia imediat de noile facilități propuse.
Standardele europene sunt documente tehnice esențiale care definesc caracteristicile produselor, serviciilor sau proceselor, de la dimensiuni simple până la cerințe complexe de siguranță și interoperabilitate. Acestea sunt elaborate de organizații precum CEN, CENELEC sau ETSI. Utilizarea lor oferă companiilor o prezumție de conformitate cu legislația UE, ceea ce reduce costurile și timpul necesar pentru demonstrarea respectării regulilor pe piața unică europeană.