Organizația Mondială a Sănătății, Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat oficial Rusiei informații suplimentare în urma decesului unei laborante de la un institut de cercetare din Siberia. Incidentul, care a avut loc în Irkutsk, a ridicat semne de întrebare la nivel internațional după ce au apărut raportări despre o posibilă expunere la ciumă pulmonară. Autoritățile ruse susțin însă că nu s-au identificat patologii infecțioase în rândul persoanelor care au intrat în contact cu persoana decedată.
Prof. Dr. Simin Aysel Florescu, președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România, a declarat că nu există motive de alarmă pentru țara noastră. Conform medicului, situația nu constituie o alertă pentru Uniunea Europeană sau Statele Unite, deoarece evenimentul pare a fi un accident de laborator. Investigatiile epidemiologice sunt încă în desfășurare în Rusia, însă expertul subliniază că nu există temeri pentru populația din România în acest moment.
Medicul explică faptul că nu se poate face o comparație directă între acest incident și debutul pandemiei de Covid de la sfârșitul anului 2019. Diferența fundamentală constă în natura agenților patogeni, ciuma fiind o boală bacteriană, în timp ce Covid este virală. În cazul virusului nou apărut, nu existau mijloace de prevenție sau tratament, pe când pentru ciuma cauzată de Yersinia pestis există numeroase clase de antibiotice care pot trata eficient cazurile.
Singurul risc identificat pentru România este reprezentat de bolile de import, adică cazurile care pot fi aduse de persoanele care călătoresc din zonele afectate. Prof. Dr. Simin Aysel Florescu menționează că sistemul medical român este într-o stare de pregătire permanentă pentru astfel de scenarii. În cazul unei suspiciuni, personalul medical trebuie să aplice imediat protocoalele de anamneză epidemiologică pentru a identifica orice legătură a pacientului cu zonele unde s-au raportat cazuri.
Ciuma este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis, care poate fi transmisă prin înțepătura puricilor sau, în forma pulmonică, prin căile respiratorii. Deși a provocat pandemii istorice cu mortalitate ridicată, astăzi poate fi gestionată prin diagnostic rapid și tratament antibiotic. Organizația Mondială a Sănătății a semnalat că, în absența tratamentului, mortalitatea formei bubonice este de 30-60%, iar formele pulmonică și septicemică pot deveni fatale.
La nivel global, situația rămâne monitorizată de experți, în timp ce statisticile OMS arată o prezență constantă a bolii în anumite regiuni. În perioada 2019–2025, 10 țări au raportat aproximativ 4.000 de cazuri de ciumă și 423 de decese. Cele mai mari numere de îmbolnăviri au fost înregistrate în Republica Democratică Congo și Madagascar, evidențiind faptul că boala persistă în anumite zone ale lumii, deși este controlabilă medical.