Anunțul privind laureatul Premiului Nobel pentru Pace din 2026 este programat pentru vineri, 9 octombrie, la ora 12:00, ora României. Deși Donald Trump a fost propus la această distincție de către liderii din Cambodgia, Israel și Pakistan, experții estimează că șansele sale de câștig sunt extrem de reduse. Președintele SUA se confruntă cu un conflict activ în Iran, fapt ce ar putea descuraja comitetul de a îi acorda premiul în acest moment.
Comitetul de selecție, format din cinci membri, se află într-o poziție delicată din cauza evenimentelor de anul trecut. Maria Corina Machado, figură a opoziției din Venezuela, a câștigat distincția anterior, însă a oferit ulterior medalia de aur lui Donald Trump într-un gest simbolic. Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), susține că această situație va influența considerentele comitetului, care va analiza dacă acordarea premiului ar putea expune laureatul la presiuni politice.
Printre potențialii câștigători care ar putea reprezenta o alternativă la influența lui Trump se numără Papa Leon al XIV-lea, Curtea Penală Internațională sau Curtea Internațională de Justiție. Papa Leon al XIV-lea este văzut ca un lider de opinie important, având o activitate umanitară și pledoi la dialog. De asemenea, Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate, este menționată, deși aceasta a fost criticată de SUA și Israel pentru poziția sa privind conflictul din Gaza.
O altă direcție de selecție ar putea fi cea a unor organizații sau grupuri care promovează cooperarea globală sau ajutorul umanitar. Experții menționează posibilitatea de a onora Stația Spațială Internațională, un simbol al multilateralismului, sau organizația "Save the Children". De asemenea, pot fi luate în calcul "Camerele de intervenție de urgență" din Sudan sau echipele care protejează drepturile copiilor în Ucraina, într-un context marcat de numeroase conflicte internaționale.
Comitetul ar putea opta și pentru o poziție fermă în apărarea drepturilor omului și a ordinii internaționale, ceea ce ar putea duce la onorarea Curții Penale Internaționale. Această decizie ar veni într-un moment în care Washingtonul pregătește sancțiuni împotriva tribunalului global. Istoricul Oeivind Stenersen subliniază că, în actuala situație internațională gravă, premiul ar trebui să servească drept apărare pentru democrația liberă și dreptul internațional, chiar dacă acest lucru ar putea antagoniza administrația americană.
Procesul de selecție pentru Nobel este unul complex, comitetul concentrându-se de obicei pe durabilitatea păcii și pe munca instituțiilor care consolidează fraternitatea internațională. În acest an, comitetul norvegian a primit un total de 287 de candidaturi, dintre care puțin peste un sfert sunt reprezentate de organizații. Identitatea nominalizaților rămâne strict confidențială timp de 50 de ani, astfel încât toate numele menționate de experți rămân doar speculații privind viitorul distincției.