Cinci state europene au anunțat luni intenția de a trimite solicitanții de azil respinși către un centru de deportare situat în Rwanda. Planul implică Germania, Austria, Grecia, Danemarca și Olanda, care negociază în prezent detalii cu autoritățile din Kigali. Această inițiativă vizează persoanele care nu mai dețin dreptul legal de a rămâne în Uniunea Europeană, oferindu-le posibilitatea de a alege între întoarcerea acasă, stabilirea în Rwanda sau migrarea către o altă destinație autorizată.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Viena alături de omologul său austriac, că această schimbare va fi decisivă pentru gestionarea provocărilor uriașe generate de migrația ilegală. Oficialii europeanilor subliniază că mutarea face parte dintr-un efort mai amplu de a crește numărul deportărilor și de a reduce fluxurile migratorii necontrolate. Deși centrul ar gestiona doar aproximativ 100 de persoane simultan, scopul principal este de a transmite un semnal de descurajare către potențialii migranți.
Proiectul este influențat de contextul politic actual, guvernele de centru înăsprândind politicile de imigrație pentru a contracara ascensiunea partidelor de extremă-dreaptă în pragul alegerilor din diverse țări UE. Spre deosebire de modelul britanic, care a fost abandonat, acest nou plan se va aplica exclusiv migranților care au epuizat toate căile legale de ședere în Europa. Această mișcare vine și în contextul noului Regulament al UE privind returnarea, un instrument conceput special pentru a accelera procesele de deportare la nivel continental.
Organizațiile pentru drepturile omului au reacționat dur, 47 de entități umanitare și sindicate avertizând asupra riscurilor de abuzuri grave. Comitetul Internațional de Salvare și Consiliul Olandez pentru Refugiați susțin că această măsură expune grupuri vulnerabile la pericole, în schimbul unui efect de descurajare care ar putea să nu fie atins. Amnesty International a avertizat că acordul cu Rwanda ar putea deveni o „gaură neagră” pentru drepturile omului, având în vedere posibilitățile limitate de control asupra proceselor de acolo.
Din partea Rwanda, ministrul de Interne, Vincent Biruta, a afirmat că țara va oferi o a doua șansă persoanelor fără drept de ședere legală. Rwanda nu va solicita o remunerație directă pentru acest parteneriat, însă cele cinci țări europene vor suporta integral costurile necesare pentru relocarea și integrarea persoanelor care decid să rămână în țara africană. Guvernul condus de Paul Kagame este însă criticat de organizații precum Freedom House, care clasifică țara ca fiind „nu liberă” din cauza restricțiilor asupra libertăților politice.
Acest proiect de cooperare cu Rwanda urmează o perioadă de instabilitate legislativă în Europa, după ce Marea Britanie a renunțat la un plan similar după ce Curtea Supremă a declarat măsura ilegală în 2023. În timp ce liderii occidentali au lăudat contribuția lui Paul Kagame la transformarea țării, criticii continuă să semnaleze probleme legate de reprimarea disidenței și lipsa libertății de exprimare în regiune.